Consiliul de Administrație al Salrom, demis. Ministrul Miruță a sesizat DNA. Combine miniere cumpărate la peste de 14 ori prețul pieței

„La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 și 2023 au fost inundații în exact aceleași locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundație parțială. Nu a fost luată absolut nicio măsură”, a declarat demnitarul.

Pierderile cauzate de inundația de la Salina Praid sunt de ordinul zecilor de milioane: mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei, spune ministrul.

„Am început verificări mai amănunţite în companiile acestui minister şi o măsură a fost anunţată ieri, e în legătură cu situaţia de la Salrom, unde în urma raportului Corpului de Control al prim-ministrului, care a avut nişte considerente mai generale, a fost un raport al Corpului de Control al acestui minister, unde s-a mers în amănuntul lucrurilor constatate şi de primul-ministru”, a declarat Radu Miruţă, joi, într-o conferinţă de presă.

Inventarul neregulilor și achizițiilor suspecte de la Salrom

Ministrul Miruță a făcut și un inventar al neregulilor constatate și al achizițiilor suspecte după ce controalele au scos la iveală achiziții făcute „cu dedicație”, pentru că procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câștigătorul să fie cel dorit.

• Două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic și Vâlcea supraevaluate, care au costat 35 de milioane de lei, deși, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piață cu aproximativ 250.000 de euro bucata, adică un total de cel mult 2,5 milioane de lei. Combinele au fost cumpărate ca recondiţionate, nu există vreun considerent cu privire la modalitatea prin care s-a recondiţionat, s-au plătit pe ele 35 de milioane, iar pe site-ul celor care vând astfel de combine, ele necondiţionate se vând cu 250.000 de euro”, a mai transmis ministrul Energiei.

• Achiziția unei combine care nu respecta regimul de lucru în salină, unde exista riscul de explozii din cauza emanațiilor de gaz. „Au fost notificați că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiții, fără să existe vreun certificat”, a spus ministrul Radu Miruță.
• Lipsa de acțiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar și un contract de aproape 1 milion de lei pentru realizarea unui videoclip, anulat după trei luni. Firma câștigătoare cere totuși banii, invocând că începuse derularea contractului. „Un milion de lei pentru un filmuleț! Întâmplător, era și campanie electorală în perioada respectivă”, spune Miruță.

Nereguli la șase companii din subordinea ministerului. A fost sesizat Parchetul

Ministrul Radu Miruță a anunțat măsuri similare și la alte societăți din portofoliul instituției.

La Fabrica de Pulberi Făgăraș, compania a cumpărat, în perioada 2022–2025, acid azotic cu 200 de euro, pe care l-a vândut apoi cu doar 70 de euro.

„Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România, avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferența dintre 200 și 70, înmulțită cu tonele vândute”, a explicat Radu Miruță.

În schimb, conducerea fabricii și-a acordat în luna mai a acestui an o creștere salarială de 12 ori mai mare.

Administratorul special al fabricii a fost demis și a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție.

Au mai fost verificate: IAR SA, IOR SA, Iprochim SA, Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA, Avioane Craiova, Şantierul Naval 2 Mai SA - la care ministrul spune că au fost găsite nereguli în procesul de numire a conducerilor, iar pentru a ocoli verificările Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), „s-au folosit diverse artificii administrative”.

„Am găsit conflict de interese între cei care erau în comisiile de selecție și cei care urmau să fie selectați. Practic, superiorul își punea subordonatul direct în comisie, iar acesta îl selecta la rândul său pe superior. A fost selectat expertul care trebuia să confirme că exact persoana care l-a numit e cea potrivită. Este o formă de complicitate administrativă”, a precizat ministrul.

În acest caz, dosarele au fost transmise către AMEPIP, către Parchet și către Agenția Națională pentru Integritate.

O altă instituție unde s-au descoperit nereguli este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Ministrul Radu Miruță a explicat că mai mulți comisari au aplicat amenzi, dar procesele-verbale nu au fost înregistrate oficial, ceea ce a blocat recuperarea, de către statul român, a sumelor datorate.

„Pe 2024, pentru 205 procese-verbale în valoare de 1,8 milioane de lei, nu a fost transmis niciunul către autoritățile care fac executare. Nimeni nu știe să urmărească dacă acei bani mai sunt datorați. Pentru alte 1.413 procese-verbale s-a încasat jumătate din minim, chiar după expirarea termenului legal. Au fost, așadar, mai puțini cei «iertați» să plătească după expirarea termenului, dar mai mulți cei pentru care amenzile au fost anulate complet, din pix”, a explicat Miruță.

Prejudiciul total, din 2024 până în august 2025, este estimat la 15,6 milioane de lei.

„Am dispus un control amănunțit al Corpului de Control la ANPC, pentru a identifica persoanele responsabile și mecanismul prin care s-au produs aceste pierderi. Într-o perioadă în care ne străduim să colectăm mai mulți bani și să explicăm oamenilor de ce am fost nevoiți să creștem unele taxe, este inacceptabil ca instituțiile statului să blocheze colectarea”, a afirmat ministrul Radu Miruță.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI