Analiză | Încrâncenarea unor alegeri de care depinde soarta României

Nu este prima oară în cei 35 de ani postrevoluționari când alegerile încing spiritele și societatea este divizată, dar parcă niciodată falia nu a fost atât de adâncă. O prăpastie pe malurile căreia stau cele două tabere care-și aruncă injurii și acuze. Din zona suveranistă sosesc însă și amenințări cu moartea, pușcăria sau bătaia, inclusiv la adresa unor jurnaliști.

Aritmetica, o materie complicată

George Simion a obținut în primul tur de scutin peste 3,8 milioane de voturi, în timp ce Nicușor Dan peste 1,9 milioane, diferența dintre cei doi fiind de 20%, cea mai mare înregistrată într-o finală prezidențială.

Pentru a acoperi acest ecart, Nicușor Dan are nevoie să colecteze parte din voturile candidaților ieșiți din cursă- Crin Antonescu ( PSD-PNL-UDMR), Victor Ponta (independent, dar cu rădăcini în PSD), Elena Laconi (USR)-, ceea ce, potrivit unui sondaj AtlasIntel, ar fi reușit parțial.

Dar în primul rând, potrivit sociologilor, candidatul independent trebuie să scoată la vot circa 1,5 milioane de oameni care au absentat la primul tur de scutin. Un demers greu, dar nu imposibil printr-o bună mobilizare.

„După rezultatele turului întâi, candidatul independent a recuperat masiv. Am văzut o mobilizare a alegătorilor din toate zonele, inclusiv ale celor care nu au intrat în turul al doilea, plus foarte mulți alegători noi.”, scrie directorul INSCOP Remus Ștefureac pe Facebook.

În opinia sa, mobilizarea se face simțită mai ales în rândul alegătorilor din țară, iar turul doi poate aduce până la 1,5 milioane de votanți noi.

La rândul său, George Simion mai are nevoie de peste 1,2 milioane de voturi pentru a câștiga alegerile, voturi pe care le poate obține în principal de la electoratul PSD. Social- democrații nu au anunțat ce candidat susțin în turul al doilea.

Sondajele făcute în această ultimă săptămână arată că Nicușor Dan a reușit să recupereze, dar nu este clar cât de mult. Sunt unele sondaje care îi dau umăr la umăr, cu 48,2%, altele care îl plasează pe primul loc pe Simion, cu 52% (CURS).

Un sondaj publicat joi, realizat de IRSOP, îl arată câștigător de Nicușor Dan cu 52%, dar AtlasIntel, apărut vineri, îi arată pe cei doi despărțiți de doar 0,9%,

Indiferent de rezultate, sondajele trebuie luate cu prudență pentru că majoritatea nu includ diaspora, dar și pentru că la primul tur de scrutin au dat mari erori, care în unele situații au ajuns și la 15 procente.

Cei doi candidați din finala prezidențială din 18 mai 2025 - Nicușor Dan, independent, și George Simion, AUR (colaj foto)

Dezbaterea care a resetat campania

La primul tur de scrutin, George Simion a refuzat să participe la orice dezbatere, limitându-se la a transmite mesaje, după modelul mentorului său, suveranistul Călin Georgescu.

A recunoscut ulterior că a fost o formă de marketing, așa cum a fost și promisiunea caselor de 35.000 de euro, dar s-a angajat să participe la absolut toate dezbaterile, lansând și provocari în sensul acesta.

Campania a fost dinamizată de dezbaterea electorală de la Euronews România, din 8 mai, prima întâlnire dintre cei doi candidați. Și ultima.

Pe fond, dezbaterea a arătat diferențele esențiale de viziune dintre candidatul proeuropean și cel suveranist, în special în ce privește politica externă.

George Simion susține că modelul său de guvernare este cel al liderului maghiar Viktor Orbán, inclusiv în sensul unui vot împotriva oricărui ajutor dat de Consiliul European Ucrainei și anunță că va cere Kievului bani în schimbul ajutorului dat de România.

Abordarea lui Nicușor Dan este exact în sens opus. El spune că sprijinul pentru Ucraina nu este un act umanitar, ci singura opțiune posibilă în favoarea intereselor de securitate ale României și ale întregii regiuni.

Dezbaterea a pus degetul pe principala problemă asupra căreia atrag atenția analiști, politicieni, presă, organizații guvernamentale și chiar diplomați: riscul ca România să se îndrepte spre zona de influență rusească, a unor relații proaste cu Uniunea Europeană și al prăbușirii economice.

De pildă, o scrisoare comună a șapte foști ambasadori americani în România spune clar că alegerea este între America și Rusia.

„Românii se confruntă cu o alegere istorică evidentă: dominația Rusiei sau propriul său viitor, aliat al Americii în NATO. Putin sau America”.

Anterior acestei scrisori, fostul ambasador SUA la București, Adrian Zuckerman, susținea că „doar Nicușor Dan apără interesele alianței româno-americane”.

Îngrijorarea față de orientarea politicii externe românești s-a amplificat după ce joi, în turneul său pe la liderii extremiști europeni, George Simion a participat la o emisiune de la o televiziune apropiată de extremiștii francezi, Cnews.

Într-o franceză chinuită, Simion a spus că președintele Emmanuel Macron ar avea „tendințe dictatoriale”, a comparat Franța cu Iranul și a deplâns faptul că francezii au pierdut relația cu Dumnezeu, prevestind că Franța va dispărea în următorii 30 de ani.

Moderatorul emisiunii l-a pus la punct, spunând că Simion vorbește exact ca Vladimir Putin.

Schimbarea de strategie- scaunul gol vs maraton de dezbateri

Criticat după dezbaterea de la Euronews România pentru diferitele declarații controversate, George Simion s-a repliat și si-a schimbat radical strategia: nu a mai mers la nicio întâlnire cu adversarul său, deși la unele dezbateri confirmase participarea.

În ce-l privește pe Nicușor Dan, presat să convingă cât mai mult electorat nou, nehotărât în primul tur, acesta a acceptat toate invitațiile, participând la un adevărat maraton de dezbateri, de unul singur însă, dialogul purtându-se cu un scaun gol.

Schimbarea de strategie a lui George Simion, plecat din țară, după ce promisese că va lua parte la orice dezbatere va fi implicat, a avut două ținte:

- diaspora, pe care mizează și în acest al doilea tur de scrutin și pe care trebuie să o mobilizeze la maximum.

- întâlniri cu diferiți lideri suveraniști- Giorgia Meloni și Mateo Salvini, a participat la mitingul conservatorului Karol Nawrocki, candidat la președinția Poloniei, și s-a întâlnit cu președintele Andrzej Duda.

Practic, George Simion a optat să se adreseze în principal propriului său electorat suveranist, în timp ce Nicușor Dan – să capteze cât mai mult din cel absenteist, chiar și cel ostil lui.

Rămâne de văzut la vot dacă această abordare l-a avantajat sau nu pe George Simion, dacă a câștigat noi adepți în diaspora. Sau Nicușor Dan va avea mai mult succes după toate aceste întâlniri televizate în care a arătat ce președinte vrea să fie și care e orientarea pe care o va da României?

Mentorul și „tânărul protejat”

În timp ce scaunul lui George Simion a rămas gol la dezbateri, Facebookul lui Călin Georgescu a prins viață. Fostul candidat la Președinție, aflat sub control judiciar, pare că a renăscut din propria-i cenușă după o tăcere de peste o lună.

Faptul că și-a reluat mesajele video în ultima săptămână de campanie, pe fondul absenței lui George Simion și a creșterii lui Nicușor Dan în sondaje, nu este întâmplător. E tot o „strategie de marketing”.

Călin Georgescu încearcă să dea consistență mesajului mobilizator pentru electoratul suveranist, folosind același discurs cu accente mistice, naționaliste și revanșarde prin care și-a captat publicul, de data aceasta cu tușe mai groase.

Candidatul AUR, George Simion, a venit la vot pe 4 mai, în turul I al prezidențialelor, însoțit de pro-rusul Călin Georgescu, câștigătorul primului tur din noiembrie 2024 cu 2 milioane de voturi. Acele alegeri au fost anulate, autoritățile invocând ingerințe din partea Rusiei.

Reactivarea lui Călin Georgescu are și scopul de a-l poziționa într-o posibilă viitoare construcție de putere - Simion-președinte/ Georgescu premier. Simion a declarat nu o singură dată că, dacă va câștiga alegerile, îl va propune prim-ministru pe Georgescu, fiind convins că va obține o majoritate parlamentară în sensul acesta. Dacă nu, spune el, „voi merge la alegeri anticipate”.

Georgescu nu a declarat clar dacă va accepta funcția, dar a dat de înțeles că da, vrea să joace un rol important.

Apariția la scenă deschisă a lui politicianului pro-rus, lăudat în multe rânduri la Moscova, Călin Georgescu mai are un rost, mai important chiar: reglarea raporturilor de putere cu George Simion.

La Marius Tucă Show, emisiune la care Georgescu a participat miercuri, aceste raporturi au devenit clare. „Eu văd la protejatul meu mai tânăr doar lucrurile bune”, a declarat Călin Georgescu. Sintagma, reluată de câteva ori, a sunat disprețuitor în gura lui Georgescu.

În aceeași emisiune, Călin Georgescu a contrazis afirmația lui Simion referitoare la concedierea celor 500.000 de bugetari „paraziți”. „Știți, vârsta, elanul tinereţii”, a spus superior Georgescu.

Chiar dacă cei doi nu par a se agrea prea mult, au nevoie unul de celălalt: Simion pentru a-și conserva electoratul, iar Georgescu pentru a obține poziția de premier și, eventual, de a scăpat de dosarele penale pe care ele are.

Tandemului mentor & protejat i se contrapune în această cursă prezidențială un alt tandem: Nicușor Dan- Ilie Bolojan, actualul președinte interimar.

Dan a repetat în mai multe dezbateri că îl vrea premier al viitorului guvern pe actualul președinte interimar al României, Ilie Bolojan, pe locul I în topul încrederii publice, potrivit unui sondaj de opinie AtlasIntel.

Cultivarea urii care divide societatea

Una dintre metodele de mobilizare a electoratului suveranist a fost adâncirea faliei din societate printr-un discurs al urii. Mulți sociologi și analiști constată că divizarea socială atinge cotele celei din anii 1990, din vremea mineriadelor.

În 1990 și în 1991, autoritățile au încurajat minerii din Valea Jiului să vină la București și „să facă ordine” contra manifestanților pro-democrație, fapt ce a dus la răniți și chiar morți (neoficial, circa 100 de persoane au fost uciși în timpul represaliilor din 14-15 iunie). În 1999, minerii au încercat să vină la București, pe aceeiași rută feroviară și cu autobuze, dar au fost opriți pe traseu, inclusiv datorită celebrei în epocă „Păci de la Cozia”.

Acest discurs al clivajului a fost folosit de politicianul pro-rus Călin Georgescu încă de la începutul „sezonului” electoral din România, adică din toamna lui 2024, dar el a căpătat accente mai apăsate în ultimele zile.

În discursul din 12 mai, de pildă, Călin Georgescu propagă idei de tipul: „Noi, poporul” v. „Ei, sistemul”; „Noi, sclavii care se eliberează” vs „Ei, stăpâni speriați”; „Noi, cei umiliți, pleava”, vs „Ei, falsele elite, îmbuibate”.

Sunt idei pe care le regăsim și în scrisoarea lui George Simion „Ce mă fac cu voi?”. Acolo apar amenințări explicite la adresa presei și a ziariștilor, fiind nominalizate, nu pentru prima oară, site-urile G4Media și HotNews, a ONG-urilor, atacuri la diverse personalități ale vieții publice critice față de Simion -Georgescu.

S-a ajuns atât de departe încât jurnaliștii PressOne, Răzvan Filip și Renata Mogîldea, au fost amenințați cu moartea în urma unei serii de investigații despre gruparea neo-nazistă „Unitatea 731”, activă în România și Republica Moldova.

Acest tip de amenințare merge în siajul listei negre care a circulat la începutul anului și care cuprindea peste 166 de nume, așa-ziși „sorosiști” care trebuiau eliminați din viața publică, de la profesori universitari la intelectuali de marcă, artiști, oameni cu profesii liberale sau de afaceri, până la ziariști și scriitori.

Analistul politic Sergiu Mișcoiu interpretează mesajul drept o amenințare directă la adresa societății civile și spune că este un simptom al unui model politic cu accente fasciste.

Mesajele amenințătoare nu sunt însă o noutate pentru liderul AUR. El a avut de mai multe ori comportamente agresive, inclusiv fizic, chiar și la adresa unor parlamentari.

Pe acest fond, falia între cele două tabere s-a adâncit și mediul online abundă de insulte și amenințări, tabăra lui Nicușor Dan nerămânând datoare.

Apelurile la calm, solidaritate și participare la vot lansate de Nicușor Dan, precum și de zeci de intelectuali, artiști, sportivi și oameni de afaceri nu au avut mare rezonanță. Îndârjirea, setea de revanșă, dezamăgirea față de clasa politică, dublate de ceea ce o tabără numește „schimbare” iar cealaltă „întoarcere în timp” au transformat mediul online, și nu numai, într-un spațiu sufocant.

Cum vor inflența toate acestea prezența la vot de duminică, crucială în rezultatul alegerilor, este o necunoscută.

O certitudine este însă că electoratul va avea ales nu doar direcția României în următorii cinci ani, ci și între două viziuni asupra regimului politic.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.