„Români, nu trebuie să vă panicați, toate lucrurile sunt în regulă, trebuie doar să închideți televizoarele și să nu mai citiți site-urile de știri din România”, îndeamnă calm Marius Lulea, vicepreședintele și fondatorul AUR, într-un videoclip transmis pe rețelele de socializare.

În spatele său, o ușă din lemn masiv indică faptul că înregistrarea, difuzată miercuri, 7 mai 2025, este făcută cel mai probabil în Parlamentul României.

„Vor încerca să inducă panica în voi. Nu se prăbușește leul românesc. Da, are loc un atac acum, cu mici creșteri ale cursului leu-euro, însă sunt chestiuni temporare, cauzate chiar de ei. De ce? Ca să inducă frica în voi și să vă spună că, dacă doriți libertate, atunci economia se va prăbuși”, continuă Lulea.

Mesajul venea în contextul în care BNR tocmai anunțase un curs oficial de schimb al euro de 5,0991 lei. Între timp a urcat la 5,1222 lei.

Cei care urmau sfatul lui Lulea puteau citi în presa internațională poziția conducerii JP Morgan, una dintre cele mai importante bănci americane de pe Wall Street.

„Reprezentanții băncii au declarat că mișcările leului au apărut ca urmare a victoriei lui George Simion, liderul opoziției eurosceptice de extremă dreaptă din țară, în primul tur al alegerilor prezidențiale reluate duminică în România. Asta a crescut șansele unei devalorizări”, scria marți, 6 mai, Reuters.

Atacul lui Lulea la adresa presei nu este ceva singular, ci reprezintă una dintre liniile urmărite de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și George Simion de la intrarea partidului în Parlament, din 2020, și până în prezent.

„Mai bine printre româncele muncitoare decât la televiziunile mincinoase”, posta pe 30 aprilie – înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale reluate – George Simion. El atașa și o imagine prin care justifica de ce a refuzat prezența la dezbaterile pentru alegerile prezidențiale.

Inclusiv cei care au plecat din AUR au păstrat linia anti-presă. Cum este, de exemplu, cazul Dianei Șoșoacă (președinta SOS România) sau al Anamariei Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT).

„Voi sunteți o specie pe cale de dispariție. Abia astept să vă văd GONE (dispăruți, n.r.)”, le-a transmis marți Anamaria Gavrilă jurnaliștilor care încercau să-i ia un punct de vedere la intrarea în sala de plen a Parlamentului. Tocmai fuseseră lansate niște acuzații către șefa Partidului Oamenilor Tineri.

„Hărțuitorii plătiți de partide care ne atacă sub falsul pretext de informare a cetățenilor români sunt pe cale de dispariție. Presa liberă care nu trăiește din banii partidelor trebuie susținută și respectată. POT luptă pentru eliberarea presei de sub politic”, posta câteva ore mai târziu Gavrilă, pe rețelele sociale.

Lista neagră a presei

Momentul în care toți ochii s-au îndreptat spre acțiunile AUR anti-mass-media a fost 26 ianuarie 2022.

„Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false «organe de presă». Începem noi: G4media... Completați voi!”, era postat în acea zi pe pagina oficială de Facebook a Alianței pentru Unirea Românilor.

Inviația era „onorată” inclusiv de lideri ai grupării. „Digi24!”, scria George Simion, copreședinte al partidului, la momentul respectiv. „Newsweek, CTP, Digi24”, plusa Dan Tanasă, deputat AUR.

„Pro TV pe primul loc și locul doi Antena 3, România TV, Realitatea TV, Digi24, Antena 1 și locul trei B1TV, TVR”, înșira Sergiu Crețan, la momentul respectiv consilier parlamentar, în prezent consilier județean AUR în Caraș Severin.

Multe din cele peste 4.300 de comentarii erau în aceeași direcție.

„Toate sunt cumpărate să aibă audiențe, fac știri la automat”, scria Simonel Scurtu.

„Toate!!! Fiecare trust de televiziune sau ziar are câte un fund de pupat. Primesc ordine despre ce știri să dea și cum să le nuanțeze pentru a servi intereselor vreunui partid sau ale vreunui șmecher”, scria Ionuț Victor Bocancea.

„Toată presa este cumpărată de escroci (sic!) care ne conduc”, considera Cristi Stoian.

„Toate sunt vândute, fiecare cu partidul și interesul lui, net sau tv...”, scria și Iulian Viorel Ursu.

Criticată de majoritatea trusturilor de presă, postarea a strâns 5.500 de aprecieri și peste 200 de distribuiri.

„Lumea ne întreabă ce este de făcut împotriva presei mincinoase”, revenea trei zile mai târziu pe același subiect, tot printr-o postare pe Facebook, Alianța pentru Unirea Românilor.

Pe 17 februarie 2022, o nouă postare la adresa mass-media.

„Nu degeaba oamenii simpli spun că presa merită din plin titulatura de «fake ». Nu, dragi pseudo-jurnaliști, nu facem nici un fel de «liste negre», ci voi singuri vă înscrieți pe liste ale rușinii, prin felul în care alegeți să vă bateți joc de public și de meseria voastră” – era postat pe pagina de Facebook a Alianței pentru Unirea Românilor.

28 februarie 2022, aceeași pagină de socializare: „Niciodată nu vom fi liberi, câtă vreme vom accepta ca presa vândută să ne dicteze agenda publică zi de zi. Interesul românilor simpli când va fi «breaking news»?”.

20 mai 2022: „Asta e presa românescă, oameni buni. Ăștia sunt oamenii care dictează agenda publică: Digi fake news 24, CTP și alții ca ei. «Presa liberă» - doar o glumă tristă!”.

Lupta președintelui George Simion cu presa

„Închideți televizoarele! Din ‘89 încoace nu fac decât să manipuleze poporul!”, posta pe Facebook pe 12 mai 2023 George Simion, copreședinte al AUR, la acel moment. Îndemnul strângea 22.000 de reacții, 4.000 comentarii și 2.100 de distribuiri.

„Ei fac fake-news. Așa au făcut și în pandemie”, scria Simion pe aceeași rețea cu doar o zi înainte. „Distribuiți ca să aibă mai multe vizualizări acest clip decât au ei telespectatori. Felul în care suntem atacați, diabolizați pe fiecare post de televiziune arată cât de disperați sunt. Ce s-a întâmplat ieri e o manipulare de manual în care au luat niște bucăți metalice și au spus: armament rusesc!”, mai spunea copreședintele AUR.

Postarea cu 19.000 de reacții, 5.000 comentarii și 8.300 de distribuiri venea ca o replică după incidentul în care o tânără membră AUR a vrut să pătrundă în Parlament cu patru gloanțe inactive în buzunar.

„Nu era nici muniţie, nu erau nici cartuşe, nici obiecte periculoase. Nu reprezintă niciun pericol, erau inofensive”, explica ulterior Cîrligeanu într-o conferință de presă.

Un an și jumătate mai târziu, tânăra deschidea lista candidaților AUR din Botoșani la Camera Deputaților. În prezent este deputat AUR.

„Televiziunile au evitat la ordin să arate protestul de ieri! Avem nevoie de presă alternativă pentru a putea schimba sistemul. Fiți alături de noi!”, cerea Simion pe Facebook, pe 7 mai 2023.

„Opriți finanțările pentru mafioții din R. Moldova și pentru presa miluită!”, scria Simion pe 20 februarie 2024.

„Suntem spaima lor – la televiziuni, în sondaje, în editoriale. Spaima hoților!”, posta Simion pe 3 aprilie 2024.

Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere din partea președintelui AUR referitor la aceste atacuri la adresa presei. George Simion nu a răspuns – vom publica ulterior poziția sa, în cazul în care o va transmite.

Lupta vicepreședintelui Marius Dorin Lulea cu presa

Dacă pozițiile lui Simion împotriva mass-media sunt destul de expeditive, cele ale lui Marius Dorin Lulea sunt mai elaborate.

Lulea este vicepreședinte și co-fondator AUR și fost angajator al lui Simion. Singurul loc de muncă declarat de președintele AUR a fost la firma controlată de Lulea, unde a îndeplinit funcția de director de marketing. A rezistat în funcție opt ani, până la intrarea în 2020 în Parlament, și nu a căutat altă variantă, deși oficial nu primea un salariu generos (puțin peste 3.000 de lei lunar, conform declarației de avere).

La momentul respectiv, salariul mediu net lunar în București era de 4.408 lei, conform Institutului Național de Statistică.

Pe 10 mai 2023, Lulea posta pe Facebook: „În România democrația este doar mimată, presa nu mai există, presa s-a predat total partidelor politice. Închideți televizoarele și mergeți prin piețe, mergeți prin orașele mici ale României și veți vedea adevărata țara, cea scăldată în sărăcie și neputință”.

14 ianuarie 2024, în același mediu online, Lulea scria: „Bătaie de joc: presa sistemului se comportă precum oamenii de la Scânteia înainte de 1989: ceartă manifestanții. Nu vă lăsați manipulați, nu vă lăsați certați, aceste televiziuni sunt parte a problemei și acționează la comandă, trebuie să le neglijați total. Acești servitori primesc milioane de lei în fiecare an de la PSD și de la PNL. Au ajuns slugi ce luptă împotriva românilor”.

Pe 30 mai 2024, tot pe Facebook, lupta cu presa este văzută de Lulea drept parte din mișcarea de eliberare a României: „România este un stat capturat, haideți să îl eliberăm împreună! În mod permanent coaliția a folosit toate mijloacele de informare pentru a intoxica pe români în ceea ce privește AUR. Oficial în acești patru ani partidele au dat de la nivel central sau prin instituții aproape jumătate de miliard de euro la așa-zisa presă”.

14 noiembrie 2024, subiectul revine pe Facebook: „Presa ticăloasă a primit aproximativ 300 de milioane de lei de la PSD și PNL în ultimii 4 ani. Acum poate înțelegeți de ce rag din toate puterile: ca să lase impresia că muncesc de acești bani”.

27 noiembrie 2024, tot pe Facebook:

„Presa clasică din România a devenit o adunătură de jurnaliști mercenari, cumpărați pe bani grei pentru a sluji interesele partidelor corupte. În loc să informeze corect, aceste slugi ale partidelor toacă banii românilor prin contracte grase din fonduri publice, livrând știri mincinoase menite să manipuleze și să dezinformeze. Nu mai avem gardieni ai democrației, ci dușmanii românilor, care sapă la temelia adevărului și a încrederii publicului. Presa cumpărată este un pericol real pentru societate, acționând nu în interesul cetățenilor, ci al celor care îi plătesc. E timpul să demascăm acest teatru murdar și să cerem o presă cu adevărat liberă!”.

Postarea venea după ce vicepreședintele AUR participase, în calitate de invitat, la o emisiune Antena3.

Cea mai virulentă postare abia urma: pe 30 noiembrie 2024, mass-media este considerată „o rețea de crimă organizată”.

„Presa din România: o rețea de șantaj și manipulare

Presa din România a devenit, în esență, o rețea de crimă organizată care șantajează oameni și partide. În ultimii ani, această industrie coruptă a primit peste 300 de milioane de lei de la partide, bani proveniți din taxele plătite de români. PSD, PNL și USR conduc detașat în coruperea presei, transformând-o într-o unealtă de propagandă.

Jurnaliștii nu mai există. Cei care ar trebui să apere adevărul au devenit mercenari, cu mâinile pătate de sângele românilor care mor în spitale. Ei sunt complici la menținerea rețelei infracționale care a capturat statul român, ascunzând adevărul și manipulând opinia publică.

Români, nu mai deschideți televizoarele care vă intoxică cu minciuni! Nu mai citiți site-urile cumpărate de partide! Căutați adevărul cu ochii voștri, vorbiți cu oamenii din jurul vostru și puneți întrebări. Nu mai lăsați să vă fie controlate mintea și sufletul de o presă care lucrează împotriva voastră”, scria Lulea.

Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere din partea vicepreședintelui AUR referitor la aceste atacuri la adresa presei. Marius Dorin Lulea nu a răspuns nici la telefoane, nici la mesaje.

Efectele reacțiilor AUR împotriva presei

Pe 12 ianuarie 2025, la puțin timp după ce protestatarii AUR porneau în marș din Piața Universității spre Piața Victoriei, reportera Isabella Neagu (Digi24) era agresată verbal și încolțită de către protestatarii care treceau pe lângă ea, în timp ce transmitea în direct.

Pe filmare se vede agitația și se aud huiduielile protestatarilor care strigă „hoților”. Aflată în apropiere, jurnalista Europa Liberă a fost și ea apostrofată de manifestanți: „Nu ți-e rușine?!”.

La o zi după agresiune, Isabella Neagu spunea pentru Europa Liberă că a fost frustrant să nu își poată face meseria.

„Frica nu ar trebui să pună limite atunci când transmiți de pe teren, nu ar trebui să ne fie frică să ne facem meseria. Este cumva paradoxal ca oamenii aceia strigau pentru democrație să atace o jurnalistă”, spunea ea.

„Poliția s-a autoseizat și eu voi depune plângere. Trebuie să se facă ceva pentru a nu se crea un precedent. Astfel de agresiuni verbale și agresiuni fizice față de jurnaliști nu ar trebui acceptate. Eu încă mai cred într-o presă liberă și curajoasă”, adăuga Isabella Neagu.

Câteva zeci de minute mai târziu, la același protest și la doar câteva sute de metri distanță, pe Bulevardul Lascăr Catargiu, reporterul Europei Libere a fost lovit de unul dintre manifestanți în timp ce era întrebat: „De ce filmezi, bă? Pentru cine filmezi?”.

Două ore mai târziu, în timpul aceluiași miting, la coborârea de pe Podul Grant spre zona Cotroceni, maşina B1 TV era vandalizată, iar un operator era trântit la pământ şi lovit cu pumnul în coaste.

Bogdan Pitaru, redactorul șef de la redacția Știri B1 TV, spunea pentru Europa Liberă că violențele la care au fost expuși colegii lui nu îi vor descuraja să iasă pe teren.

„Asta este meseria noastră, noi vom fi în continuare prezenți la evenimente, manifestații. Ne asumăm lucrul ăsta, dezavuăm violențele. Ca ziarist nu poți să faci un pas înapoi și să spui «nu mai transmit». Să sperăm că forțele de ordine și autoritățile își fac treaba și fac cumva ca lucrurile să fie mai sigure. Până la urmă, ține de ei. Poliția a avut o discuție cu colegul nostru agresat, înțeleg că poliția s-a autosesizat”, a declarat Pitaru.

Pe tot parcursul protestului de duminică 12 ianuarie 2025, atunci când vedeau echipele de reporteri de la Antena 3 CNN, manifestanții deveneau agresivi, le strigau că mint și că nu transmit adevărul de la proteste.

Directorul de programe și realizatoarea Sabina Iosub de la Antena 3 CNN spune că nu e prima dată când jurnaliștii din echipa ei trec prin astfel de situații, dar „acum pare că violența din societatea românească e mult mai mare”.

„De unde vine această violență? Din felul în care în ultimii ani, cel puțin, a fost încurajată această agresivitate și dezinformare inclusiv din rândul oamenilor politici. Și uite așa am ajuns într-un moment de o asemenea gravitate – ca echipe de televiziune să fie ținta atacurilor”, spunea Sabina Iosub.

„În această perioadă, avem ca țintă și să ne protejăm oamenii. Li s-au explicat încă o dată procedurile de pe teren, jurnaliștii știu ce să facă în cazul în care situația degenerează, sunt învățați să nu escaladeze nicio situație. Eu sper că, până la urmă, și instituțiile statului să își facă ceva mai bine treaba în ceea ce privește protejarea jurnaliștilor. Nu ne lăsăm intimidați de astfel de acțiuni, o să facem tot ce e legal și deontologic”, a spus Iosub.

Liana Ganea, președinta organizației Active Watch, a monitorizat timp de 25 de ani situația presei din România. În ultima perioadă a observat că, spre deosebire de anii trecuți, acum este diferit „modul în care oamenii aceștia protestează și modul în care liderii acestui public dau semnalul”.

„S-a văzut la inaugurarea noului Parlament, când am observat că partidele nou intrate – partidele extemiste, practic – au reacționat extrem de agresiv față de presă. Asta dă un semnal către publicul lor. Știm și din protestele anterioare ale AUR că au fost agresivi atât cu jurnaliști, cât și cu jandarmii. În momentul în care liderii acestor proteste transmit acest tip de atitudine, ea evident că se multiplică”, spunea Liana Ganea în ianuarie 2025.

Reacția AUR la violențele împotriva jurnaliștilor

Pe 12 ianuarie 2025, imediat după protest, organizatorul George Simion declara la Digi24 că „mulţi dintre participanţii la miting consideră că o parte dintre televiziuni mint şi dezinformează grav”.

„Probabil de aceea au existat derapaje şi tocmai de aceea, oamenii respectivi trebuie pedepsiţi exemplar”, afirma Simion.

Europa Liberă a cerut la acel moment, pe 13 ianuarie 2025, un punct de vedere oficial de la AUR. Marius Lulea, prim-vicepreșentele AUR, afirma: „Eu consider că bunul simț trebuie să domine relațiile dintre oameni”.

„Nu există nicio justificare pentru violență – nici fizică, nici verbală, nici de altă natură. Protestul a fost pașnic și civilizat. Cetățenii sunt nemulțumiți de ceea ce percep ca o lovitură de stat, de sfidarea clasei politice și de atitudinea unor instituții media care au renunțat la informarea corectă, devenind simpli mercenari. Acest lucru nu justifică însă răspunsuri similare sau agresive. Legea trebuie respectată, iar dincolo de lege, bunul simț trebuie să prevaleze”, spunea el pe 13 ianuarie 2025.

Marius Lulea preciza că „dacă există cazuri punctuale de ultraj sau manifestări necorespunzătoare, acestea nu pot fi justificate în niciun fel”.

„Cu părere de rău, unii jurnaliști își fac meseria, dar alții sunt mercenari. În ambele cazuri nu este justificată agresivitatea. Trebuie să luăm în considerare că au fost aproape 150.000 de persoane (numărul persoanelor la protest nu a fost verificat în independent, n.r.) și să subliniem comportamentul corespunzător al majorității și să nu admitem abaterile de la normele de civilizație în cazul situațiilor marginale, acolo unde acestea au avut loc”, spunea atunci Lulea.

Violențele au continuat însă și la următoarele acțiuni AUR sau cele făcute în sprijinul lui Călin Georgescu.

„Asta e o lovitură de stat, trăim în plină dictatură! Nu putem accepta așa ceva. Cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piața publică pentru ce-au făcut”, spunea pe rețelele de socializare președintele partidului AUR, George Simion, la protestul din București din 9 martie, din zona Biroului Electoral Central, care tocmai respinsese candidatura lui Călin Georgescu la președinția României.

„E vorba de o metaforă. În exprimarea politică mai faci astfel de afirmații. Eu cred că autorii loviturii de stat trebuie pedepsiți exemplar – să vedem cine sunt autorii, și trebuie jupuiți de privilegii, trebuie jupuiți de pensii speciale, trebuie jupuiți și înlăturați de la conducerea statului, pașnic și democratic. Apelul nostru este pentru manifestații pașnice și democratice”, a spus George Simion, a doua zi. El nu a explicat la ce s-a referit când a acuzat o așa-zisă „lovitură de stat”.

13 jandarmi erau răniți de protestatarii care aruncau cu bucăți de pavaj sau incendiau mobilierul stradal. O mașină Digi24 era răsturnată de aceiași protestatari.

Câțiva dintre ei au încercat să-i dea foc. Nu au reușit.

Cum se explică noua atitudine a lui Simion față de presă?

Cum se explică interesul manifestat de George Simion și AUR brusc – în campania pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale – pentru a fi prezenți în fața jurnaliștilor puternic blamați inclusiv în ultimele zile?

„Suntem un reper de credibilitate și asta cred că contează”, spune pentru Europa Liberă Marius Tian, redactorul șef al televiziunii Digi24. „Nu este treaba mea să polemizez, politic. Noi, jurnaliștii, dialogăm cu toți politicienii, indiferent cum îi cheamă și indiferent ce direcție au în dezvoltarea personală sau a partidului. Bătălia politică și discursul politic aparțin însă eminamente politicienilor”, a completat Tian.

„Mă tem că nu este vorba despre deschidere bruscă de comunicare cu jurnaliștii, ci nevoia de a accesa tipuri diverse de votanți. Probabil că este un calcul politic”, declară pentru Europa Liberă Liana Ganea, președinta organizației Active Watch. „Există în mod evident un război cu presa în blocul suveranist. Agresivitatea este acum doar temperată acolo unde servește unui interes politic”, este de părere Ganea.

Iar redactorul șef al G4Media, Cristian Pantazi crede că „e o strategie de campanie – vrea să se expună la un public nou, să câștige voturi. Nu e o schimbare reală de atitudine”. „Comportamentul lui Simion și al AUR arată că ei identifică presa liberă, independentă drept un adversar natural”, concluzionează Pantazi.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.