Cum a câștigat George Simion peste 70% în Italia, Germania și Spania. Sociolog: Prin migrație nu te mai îmbogățești, ci doar trăiești decent

Alegerile prezidențiale din 4 mai - reluate după anularea celor din noiembrie/decembrie 2024 - au adus o mobilizare masivă la urne în rândul românilor din străinătate.

Peste 973.000 de români au votat în diaspora, jumătate dintre ei în doar patru țări: Italia, Germania, Marea Britanie și Spania, acolo unde se află cele mai mari comunități de români din afara țării.

Numărul votanților din străinătate a fost, pe 4 mai, cu peste 150.000 mai mare decât al celor care au votat la turul I din 24 noiembrie 2024. A fost depășit și recordul anterior - de 944.000 de votanți - de la turul II al alegerilor prezidențiale din 2019.

Mobilizarea din mai 2025 a venit pentru un candidat cu un discurs naționalist, suveranist, cel al candidatului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion.

Startul fusese dat la primul tur al prezidențialelor din noiembrie 2024, când politicianul prorus Călin Georgescu, care s-a clasat pe primul loc și în țară, a obținut 43% din voturile din străinătate, la distanță de 15 puncte procentuale față de candidata Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi.

Alegerile de anul trecut au fost în cele din urmă anulate de Curtea Constituțională, ceea ce a dus la multe proteste, o parte dintre acestea organizate de AUR.

Pe 4 mai, George Simion a reușit să obțină un procent mult mai mare: 61% din opțiunile românilor din diaspora, deși la turul I de anul trecut luase tot acolo doar 12% din voturi.

Mai mult, în trei dintre cele patru țări cu cei mai mulți români la urne - Germania, Italia și Spania - George Simion a obținut acum aproape 75% din voturi.

Mobilizarea mare la vot și rezultatele candidatului AUR „au venit probabil și ca o reacție la anularea alegerilor, pe care unii au considerat-o nejustificată”, spune sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), specialist în migrație.

„Dacă în 2014, de exemplu, oamenii s-au mobilizat la urne în turul al doilea pentru a-l sancționa pe Victor Ponta, pentru că nu au putut să voteze în turul întâi (din cauza numărului insuficient de secții și al organizării deficitare, n.r.) și acum mulți au considerat ce s-a întâmplat ca o limitare a dreptului la vot”, adaugă sociologul.

Remus Anghel mai spune că la prezidențialele din 2014 și 2019 „mobilizarea a fost susținută și de un soi de speranță, că lucrurile se schimbă în bine”.

„Acum nu văd același optimism, ci mai degrabă o dorință de a plăti politicului, de a considera că politicul este cadrul care face ca lor să le meargă prost, deși poate nu e așa”, completează expertul în migrație.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, s-a clasat al doilea atât în țară, cât și în diaspora – distanța a fost una considerabilă, de aproximativ 342.000 de voturi.

Cea mai răsunătoare victorie în străinătate a candidatului independent a fost în Republica Moldova, unde a strâns peste 47.000 de voturi, adică 52,63%.

Simion – care militează de multă vreme pentru unirea cu Moldova și, mai mult, are interdicție de intrare în această țară – a obținut cel puțin 19.000 de voturi, adică 21,69%.

Nicușor Dan s-a mai impus și în SUA (48,8%) și Canada (45%), unde sunt de asemenea comunități mari de români, dar numărul voturilor exprimate acolo a fost mult inferior celor din țările europene.

Prezență mult mai mare la vot în Italia

În Italia, unde se află și cea mai mare comunitate românescă din afara țării, de peste un milion de persoane, au votat acum cu peste 50.000 de persoane mai mult decât toamna trecută

În noiembrie, la primul tur, au fost puțin peste 123.000 de votanți, în timp ce pe 4 mai au ajuns la urne aproape 175.000.

„Pentru mulți, a fost o reacție la situația aceasta excepțională, de anulare a turului I”, spune Doru Badea, un avocat stabilit de aproape 20 de ani în Italia, care coordonează și un grup de Facebook al românilor din Italia.

George Simion a obținut 73,6% dintre voturile românilor care au votat în Italia, cu aproape 60 de puncte procentuale peste Nicușor Dan (14,93%).

În noiembrie anul trecut, candidatul AUR luase doar 15% din voturi, față de aproape 49% cât obținuse Călin Georgescu.

„Domnul Simion a fost beneficiarul voturilor pentru domnul Georgescu, s-a creat și această impresie de alianță între cei doi și de aici și procentul lui ridicat. Nici nu a mai fost cazul să își facă cine știe ce campanie”, mai spune avocatul pentru Europa Liberă.

O altă explicație pentru succesul obținut de Simion este faptul că pe grupurile de social media dedicate românilor din Italia au circulat foarte multe mesaje de mobilizare în favoarea candidatului AUR.

De asemenea, pe un cont particular de TikTok a fost postat un sondaj în care George Simion era cotat cu 79% din preferințele de vot, stârnind numeroase comentarii.

Majoritatea reacțiilor au fost de susținere pentru datele prezentate, iar unele avansau și ideea câștigării alegerilor de către acesta încă din primul tur.

Un lucru extrem de greu de obținut în sistemul de vot românesc: Simion ar fi avut nevoie să fie votat de aproape 8,9 milioane de oameni, în condițiile în care numărul total de votanți în aceste alegeri a fost 9,5 milioane.

„Daca suntem uniți, o să iasă”, comenta o susținătoare. „George Simion, toată diaspora este cu tine” și „trebuie să înlăturăm sistemul care ne-a subjugat 35 de ani”, au fost alte reacții populare.

Cel mai mare procent al lui Simion, în Germania

În Europa, liderul AUR a obținut cel mai mare procent în Germania, unde a strâns 74,3% din opțiunile de vot, adică peste 120.000 din cele 163.000 de voturi valabil exprimate.

În noiembrie, Simion obținuse doar sub 13%, în timp ce Călin Georgscu strânsese aproape 59 de procente.

Sociologul Remus Anghel, care este și doctor al Universității din Bielefeld și cunoscător al specificului migrației din Germania, subliniază în primul rând că numărul voturilor exprimate este mic față de numărul total al migranților de aici.

„Vorbim de aproximativ 900.000 de emigranți, care se adaugă altor câteva sute de mii de români din migrația istorică de aici, unii fiind și cetățeni germani. Dacă era o mobilizare foarte mare, ar fi trebuit să avem la urne 600.000 de persoane (în Germania, n.red.). Așa, vorbim de 10-15% din cei cu drept de vot”, spune el.

Sociologul leagă opțiunile de vot pentru un discurs naționalist de faptul că, în ultimii ani, migrația din Germania, cel puțin, „nu mai este neapărat o practică prin care să te îmbogățești, ci prin care să trăiești decent”.

Mulți dintre cei de aici prestează munci „de jos” și se lovesc de o barieră lingvistică mai puternică decât cei care au plecat în Italia, de exemplu, și asta accentuează un sentiment de neintegrare, completează Anghel.

El consideră că tendința se aplică și pentru românii din alte țări: „Nu mai vorbim de o diasporă care să vrea să vină în țară și să schimbe”, ci de oameni care doar își doresc o viață mai bună.

Un procent mare a fost obținut de Simion și în Spania – unde locuiesc peste 1 milion de români, – 73,61%.

Lucian, stabilit cu familia de aproape 20 de ani în Catalonia, spune că susținerea pentru candidatul AUR a răzbătut și în grupurile românilor de acolo, chiar dacă dezbaterile au fost mai puțin aprinse față de dezbaterile dintre fanii lui Călin Georgescu și cei ai Elenei Lasconi.

Explicația pentru votul masiv în favoarea candidatului AUR este în „răzbunarea față de clasa politică, să nu îi mai vezi tot pe cei vechi, care ți-au tot promis și nu au făcut”, menționează Lucian.

„Mulți așa au zis, că merg pe mâna lui (George Simion, n.r.), dar eu personal nu o văd ca o soluție”, adaugă bărbatul.

El a votat în noiembrie, dar de această dată a spus pas, pentru că niciunul din candidați nu l-a convins îndeajuns.

Față de Italia, Germania și Spania, George Simion a obținut în Marea Britanie „doar” 64,8%, adică aproape 100.000 de voturi. Diferența față de Nicușor Dan este de 40 de puncte procentuale – 37.800 de voturi.

În noiembrie, aici votaseră cei mai mulți români, peste 150.000, numărul fiind doar cu 2% mai mare acum.

Gabriela, ghid turistic în Londra, stabilită de zece ani în Regatul Unit, a relatat într-o postare pe Facebook dilemele și preocupările față de politica din țară, împărtășite într-o discuții cu un grup de prieteni, după votul din 4 mai.

„Am fost cinci adulți care am votat cu patru candidați diferiți, fapt pentru care am întors pe toate părțile campania electorală și promisiunile făcute de candidați”, a povestit ea într-o postare pentru care a oferit Europei Libere permisiunea de a fi citată.

„Și, deși suntem toți preocupați de politica românească, aveam informații incomplete și contradictorii”, a adăugat ea, subliniind că doar AUR și-ar fi făcut cu adevărat campanie în diaspora.

Emisiunile de știri din România se suprapun cu finalul orarului de lucru din Marea Britanie și mulți își culeg informațiile de pe rețelele de socializare, mai spune ea.

„Iar AUR a fost prezent atât în teritoriu, cât și pe rețelele de socializare. Celelalte partide au stat la căldurică și acum se miră și dau vina pe diaspora”, a conchis Gabriela.

Reacțiile de la postarea sa au fost diverse: unii au spus că, de fapt, și Nicușor Dan și-a făcut campanie, în timp ce alții au susținut că AUR merită răsplătit, întrucât s-a adresat nevoilor românilor, fie ei plecați din țară.

În străinătate, românii au putut vota cu pașaportul.

Nevoile resimțite de mulți din cei din diaspora seamănă, în opinia sociologului Remus Anghel, cu cele exprimate de românii care trăiesc în zone mai puțin dezvoltate din țară.

„Oamenii se întreabă de ce eu am mai puțin și altul mai mult, așa că văd multă frustrare și în mobilizarea la vot și în opțiuni. S-au suprapus și alte elemente, inclusiv pandemia, dar sentimenul de inegalitate a jucat un rol”, concluzionează el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.