Audierile în procesul „Simion George-Nicolae versus Inspectoratul General pentru Migrație” vor avea loc la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe 19 mai, la ora 14:30, potrivit unui anunț publicat pe portalul național al instanțelor de judecată din Republica Moldova.
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care a câștigat cu aproape 41% primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai din România, a avut din 2009 probleme cu autoritățile moldovene.
În martie 2009, el a fost dat afară din țară de poliția moldoveană după o manifestare de comemorare a unirii Basarabiei cu România, care ar fi încălcat ordinea publică.
În mai 2015, înaintea unui protest care urma să fie organizat în capitala moldoveană, a fost declarat de către autoritățile de la Chișinău persoană indezirabilă în Republica Moldova, pentru cinci ani, din motive de securitate națională.
Considerat autor al sloganului „Basarabia e România”, care a început să apară de la începutul anilor 2000 inscripționat sub formă de graffiti pe diverse edificii, baraje, parapete și stâlpi de ambele maluri ale Prutului, Simion și-a văzut interdicția prelungită de mai multe ori. Cea în vigoare acum este valabilă până în 2028.
În iunie 2023, Simion a intentat proces Inspectoratului pentru Migrație din Republica Moldova, iar de atunci interdicția i-a fost prelungită încă o dată, în același an.
Motivele exacte nu au fost anunțate explicit de autoritățile de la Chișinău.
Surse parlamentare de la Chișinău au spus pentru Europa Liberă Moldova că acestea sunt informații clasificate, iar divulgarea lor este pasibilă de pedeapsă.
Avocatul lui George Simion, Iulian Rusanovschi, a declarat pentru Europa Liberă Moldova că nu poate dezvălui conținutul dosarului, care „este secret”, dar a confirmat că la audierile din 19 mai va fi luată în discuție interdicția de intrare în Republica Moldova.
Europa Liberă România a încercat să îl contacteze pe George Simion în legătură cu termenul de la Judecătorie din 19 mai, însă acesta nu a răspuns la telefon.
Într-un interviu acordat în aprilie 2025 pentru News.ro, Simion a fost întrebat cum îşi va putea exercita un eventual mandat de preşedinte, în condițiile în care are interzis în Moldova și Ucraina.
El a răspuns că cele două ţări „nu sunt nişte state vitale” şi că este „în interesul lor” să fie primit într-o vizită oficială de stat la Chişinău şi la Kiev.
„Eu cred că un preşedinte al României nu va fi interzis în două state care au nevoie de ajutorul nostru. Nu sunt nişte state vitale. Chiar au fost şi la Chişinău, şi la Kiev mai multe guverne şi lideri cu atitudini duşmănase la adresa României”, a răspuns Simion.
Prima expulzare a lui Simion
Fost șef de galerie a clubului de fotbal Steaua București, Simion are în spate o istorie lungă de incidente soldate cu expulzări și interdicții de acces pe teritoriul Republicii Moldova.
Născut la Focșani în 1986, George Simion „a trecut Prutul” în epoca fostului președinte comunist moldovean Vladimir Voronin (președinte între 2001 și 2009) și a organizat în Republica Moldova manifestări unioniste. După una dintre ele, în 2009, a fost reținut de poliție pentru că ar fi încălcat ordinea publică. El a fost escortat până la granița cu România și apoi lăsat să plece acasă.
Simion făcea parte pe atunci din Grupul de Inițiativă „Spirit Românesc”.
Actualul președinte al partidului AUR, George Simion se prezenta în trecut ca membru al Asociației „Noii Golani” (înființată în 2006 și finanțată „din buzunarul propriu”, după cum avea să declare), cuvântul „golani” fiind o trimitere la manifestații pro-democrație din Piața Universității din București din 1990. Ulterior, devenea lider al Platformei Civice Acțiunea 2012, o organizație unionistă.
A continuat să meargă periodic la Chișinău, unde a participat la manifestările de stradă din acea perioadă în sprijinul democrației și contra fraudei bancare, în scandalul care a ajuns să fie cunoscut drept „Jaful miliardului”.
În luna mai 2015, în ajunul unui protest, a fost declarat persona non grata/ persoană indezirabilă în Republica Moldova, pe termen de cinci ani, din motive de securitate națională. Atunci a fost lăsat să intre în Republica Moldova, unde i-a fost prezentată hotărârea autorităților moldovene și a fost trimis înapoi în România.
Autoritățile nu au explicat niciodată motivele care au stat la baza deciziei.
Dar ea a fost urmată de un protest în Vama Leușeni, unde zeci de oameni din România și Republica Moldova au unit malurile Prutului cu un tricolor de 300 de metri, în semn de solidaritate cu Simion.
Expulzarea lui Simion din 2015 a fost comentată de politicieni de rang înalt de pe ambele maluri ale Prutului, el bucurându-se în premieră de o asemenea atenție publică.
Câteva luni mai târziu, în septembrie, decizia de expulzare a fost suspendată de o instanță de la Chișinău, iar în februarie 2016 a fost anulată de tot. „Am fost victimă a persecuției politice”, a spus atunci Simion.
Anul Centenarului. Expulzările au continuat
2018, anul Centenarului Unirii, i-a adus o nouă expulzare lui Simion, tot pentru cinci ani, care este în vigoare și astăzi. Era perioada în care numeroși primari semnaseră declarații simbolice de unire, iar aleși locali de pe ambele maluri ale Prutului își „înfrățeau” localitățile.
În acel an, Simion a avea să fie escortat din nou până la graniță, pe 1 octombrie 2018, de data aceasta de angajații Biroului pentru Migrație și Azil din Republica Moldova.
Decizia de expulzare publicată de Simion, care avea pe ea urme care păreau a fi de sânge – activistul a insistat că a fost bătut de agenții moldoveni – spune că a fost luată pe baza articolului 55 din Legea privind regimul străinilor.
Intitulat „declararea străinului persoană indezirabilă”, articolul spune că aceasta este o măsură „dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică”.
Simion a testat interdicția în 2022. La acea dată deputat în parlamentul de la București, el a plecat către Chișinău cu avionul, dar a fost întors înapoi de pe aeroportul din Republica Moldova.
Cel mai recent, interdicția de intrare în Rep. Moldova pentru Simion a fost prelungită în 2023 și comunicată în 2024 de Inspectoratul General pentru Migrație, care a spus că există „riscuri de destabilizare” asociate activității lui.
Întrebat de Europa Liberă Moldova despre șirul interdicțiilor, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a spus pe 16 aprilie 2025 că guvernările precedente, care l-au expulzat pe Simion, „au avut probabil dovezi”.
Deși „nu a avut acces la dosar”, ministrul Popșoi a spus că are „ferma încredere” că, și sub guvernarea actuală, instituțiile statului „au avut temeiuri suficiente”, din moment ce au prelungit interdicția.
Ce se întâmplă dacă Simion câștigă alegerile?
Dacă Simion ar învinge în turul al doilea al prezidențialelor din România, ar fi pentru prima dată când un președinte român ar avea interdicție de intrare în țările vecine.
Din 2024, Simion nu poate călători nici în Ucraina, unde este acuzat că a discreditat statul ucrainean, iar prin declarațiile sale a promovat „ideologii unioniste care contestă legitimitatea granițelor de stat”.
După succesul lui Simion în primul tur al prezidențialelor, pe 4 mai, deputatul de la Chișinău, Lilian Carp, care conduce comisia parlamentară pentru securitate, apărare și ordine publică, a declarat postului TVR Moldova că interdicțiile se bazează pe „informații ale Serviciului de Informații și Securitate” și doar analizându-se acele informații poate fi luată și eventuala decizie de a le ridica.
Doi experți în drept constituțional din Republica Moldova, Nicolae Osmochescu și Alexandru Arseni, au spus la același post că, în cazul în care Simion devine președintele României, chestiunea interdicțiilor poate fi soluționată „pe căi diplomatice”.
La începutul lunii februarie 2024, atunci când a fost anunțată ultima prelungire a interdicției lui George Simion în Republica Moldova, fostul premier român Marcel Ciolacu declara că va cere explicații de la prim-miniștrii Ucrainei şi Republicii Moldova ca să afle motivele pentru care preşedintele AUR are interdicţie de a intra în aceste două ţări.
Explicațiile primite de Marcel Ciolacu au venit nouă luni mai târziu, atunci când România se afla în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, scrutin anulat de Curtea Constituțională.
Pe 15 noiembrie 2024, Guvernul României a publicat documente care ar fi fost primite de la autoritățile ucrainene, care îl exonerează pe George Simion de acuzația că ar fi spion rus.
„Ce vă pot spune este ce nu este [George Simion]: nu este agent rus și nu a avut întâlniri cu agenți ruși de spionaj”, a declarat Marcel Ciolacu.
Fostul premier a menționat că nu a primit direct aceste informații, ci prin intermediul Serviciului român de Informații Externe, iar răspunsul scris l-a primit doar din partea Ucrainei.
Acuzația că Simion ar fi spion rus fusese lansată cu câteva zile înainte de către președintele Comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informații.
Ioan Chirteş a spus că președintele AUR are interdicție de intrare în Ucraina și Republica Moldova pentru că în aceste două țări există acuzaţii şi dovezi clare potrivit cărora George Simion a avut întâlniri cu ofiteri GRU şi a încercat să deturneze manifestaţii electorale paşnice.
Ciolacu a cerut atunci demisia lui Chirteș, iar George Simion a negat că s-ar fi întâlnit cu ofiţeri GRU.
Articol scris în colaborare cu Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
