„Registrul colectează date importante, și aici ne referim la funcțiile vitale, anumite patologii asociate prematurului, dacă ele există, și putem avea un tablou de bord la nivel național pentru o monitorizare continuă, dacă doriți în mod automat, anuală pentru pacienții născuți prematuri”, a spus Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății a declarat că, la dezabaterea de la Cotroceni, s-a pus în discuție faptul ca spitalele care îngrijesc copii născuți prematur să aibă parte de un nou protocol, prin care părinții să aibă o interacțiune fizică rapidă cu bebelușul, și nu doar prin sticla incubatorului cum se întâmplă acum.
„Practic, am discutat despre o relaxare administrativă și o relaxare a numitor protocoale pentru a permite accesul mamelor, al părinților, în secția de anestezie terapie intensivă nou-născuți, nu doar 10min, cum este acum în legislația din România”, a spus Alexandru Rogobete.
Mai puține incubatoare prin PNRR
Prezent și el la dezbaterea de la Cotroceni, medicul Cătălin Cîrstoveanu, președintele Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății, spune că România a făcut progrese în privința scăderii mortalității la bebelușii născuți prematur, dar încă sunt multe de făcut pentru a scădea rata mortalității.
Medicul Cătălin Cîrstoveanu este șeful secției ATI de la Spitalul de Copii Marie Curie din Capitală, iar anual îngrijește sute de copii născuți prematur, iar pe unii îi trimite la spitalele din străinătate în lipsa unor îngrijiri adecvate în România.
Medicul a declarat că România ar fi trebuit să aibă 125 de paturi noi ( incubatoare) pentru nou-născuții prematur prin programul PNRR, dar până la urmă a cumpărat doar 65 de astfel de paturi noi. Cârstoveanu spune că au fost manageri de spital care nu și-au dorit astfel de echipamente.
„Pe lângă aceste 65 de locuri, proiectul ( n.r. din PNRR) a însemnat și utilarea fiecărei secții sau compartiment de terapie intensivă neonatală (...) cu cinci posturi complete de terapie intensivă. Asta înseamnă că cele 25 de maternități de nivel trei, plus cele patru spitale pediatrice, deci aproape 30 de unități de nivel trei, au la îndemână un instrument extraordinar. Și majoritatea au făcut contractele de finanțare: cinci paturi total refăcute, cu echipamente noi, deci deodată aproximativ 200 și ceva de paturi, pe lângă cele 65 de paturi noi”, a spus Cătălin Cârstoveanu.
Medicul a declarat că Spitalul Marie Curie din Capitală, la care lucrează el, va mări numărul de nou născuți prematur cu 20 de paturi.
Tot prin PNRR, România ar trebui să cumpere ambulante neonatale, adică unități mobile de terapie intensiv neonatală, dar acest lucru „trenează”, spune Cârstoveanu.
Este vorba de 12 astfel de vehicule medicale foarte bine dotate. „Nici nu s-a făcut licitația, încă s-au făcut studii de piață, s-a văzut cât costă”, spune Cârstoveanu.
Pe 17 noiembrie, în întreaga lume se sărbătorește Ziua mondială a Prematurității.
Cu acest priolej, Administrația Prezidențială și Ministerul Sănătății au organizat la Palatul Cotroceni un eveniment dedicat Zilei Naționale a Copiilor Născuți Prematur, cu implicarea doamnei Mirabela Grădinaru. Palatul Cotroceni a fost iluminat în mov.
Anual, în lume, se nasc aproximativ 140 de milioane de copii, dintre care 30 de milioane necesită îngrijire specială.
La nivel mondial, se estimează că 15 milioane de copii se nasc prematur anual – 10% din toți nou-născuții din întreaga lum, potrivit statiscilor de la Organizația Mondială a Sănătății.
Statisticile de la Salvați Copiii România arată că România înregistrează una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii. În mediul rural, în lipsa dotărilor cu aparatură adecvată și cu un acces îngreunat la servicii medicale, rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban - 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
