Cu un zâmbet larg, încadrat de o barbă tunsă scurt, Imran Hossain (24 de ani) vorbește rar, într-o engleză cu accent puternic. Livrează mâncare la domiciliu, e între două comenzi și se odihnește pe un petic de iarbă, lângă McDonalds-ul de pe strada Buzești, în apropiere de Piața Victoriei din București.
„Îl cunosc, face livrări în Piața Victoriei, Romană, prin Obor”, spune în momentul în care vede imaginile cu colegul său, lovit fără motiv marți seară de un tânăr român de 20 de ani, doar pentru că ar fi un străin „invadator”.
E prima dată când vede filmarea și e total nedumerit: „De ce l-a lovit? Colegul meu e un om bun”, reacționează Imran Hossain.
Spune că a venit de trei ani în România și nu a avut niciun fel de problemă.„Românii sunt oameni de treabă, buni și amabili”.
Aceeași părere o are și Zahid Hossain (44 de ani). Acum trei ani a ajuns în România și de atunci a lucrat doar ca livrator de mâncare. Zahid întărește spusele colegului său. E mai puțin vorbăreț și se scuză că engleza lui nu e tocmai bună.
Bărbatul lovit e identificat de cei șase - șapte livratori care stau pe spațiul verde și își așteaptă comezile, drept „Shoag”. Nu-i știu si cel de-al doilea nume.
„Pe la Piața Romană vine mai des”, ni se spune.
În Piața Romană, Hasib Ahmed (35 de ani) spune că-l cunoaște pe „Shoag”, fără a avea o relație apropiată. „Îl văd des și pe aici, pe la o pizzerie pe Eminescu, prin Obor”, spune Hasib.
E mirat și el de faptul că „Shoag” a fost lovit fără motiv și spune că, de doi ani și jumătate, de când e livrator în București, nu i s-a întâmplat niciodată să fie agresat.
„Suntem bucuroși să lucrăm aici, românii sunt foarte de treabă și amabili”, concentrează Hasib în câteva cuvinte experiența de muncă.
Incidente xenofobe în creștere
Până acum o săptămână, incidentele xenofobe care vizau cetățeni asiatici sau africani erau extrem de rare sau inexistente în România.
În ultimii cinci ani, singurul caz notabil a fost cel de la Ditrău, o localitate din județul Harghita. Angajarea în ianuarie 2020 a doi muncitori din Sri Lanka la brutăria din localitate a fost primită cu ostilitate de localnici - majoritatea de etnie maghiară.
Pe 1 februarie 2020, aproximativ 300 de persoane s-au adunat la Casa de Cultură din Ditrău, pentru a discuta nemulţumirile legate de venirea în localitate a celor doi muncitori din Sri Lanka, relata Digi24.
Pe lângă temerea că ar putea veni în număr mare să se instaleze în satul lor, un alt posibil pericol semnalat era cel pandemic. O femeie în vârstă, care spune că a lucrat peste 30 ani în microbiologie, îi acuza că ar putea aduce coronavirusul.
„A scris şi Wikipedia că China are graniţă comună cu Nepalul şi acolo au fost doi morţi deja. Numai un singur om să aducă virusul, că eu am lucrat în microbiologie şi ştiu ce înseamnă, un singur om să fie bolnav, duce pâinea peste tot în ţară, este un pericol foarte mare”, a spus femeia. Tot ea a dat asigurări că în acest caz nu este vorba de rasism, chiar dacă mai sunt „un om sau doi care sunt puţin duşi de cap”, ci de faptul că patronul se poartă cu angajaţii foarte urât.
Într-un final, cei doi muncitori din Sri Lanka au rămas angajați la brutăria de la Ditrău și li s-au alăturat încă patru lucrători, din Nepal, scria Libertatea în 2023.
Ceea ce era un incident izolat începe să capete, de o săptămână, amploarea unui fenomen.
Pe 19 august 2025, pe model rusesc, vicepreședintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Dan Tanasă, lansa un atac xenofob la adresa celor 130.000 de muncitori extracomunitari din România. Toți muncesc legal și plătesc anual statului român taxe de cel puțin 2,5 miliarde de lei (500 de milioane de euro).
Tanasă lansa aceeași idee ca Alexander Beglov, guvernatorul Sankt Petersburgului, care pe 11 august a semnat un document care interzicea angajarea străinilor pe posturi de curieri.
„Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”, scria vicepreședintele AUR pe Facebook.
Cinci zile mai târziu, pe 24 august, la o fabrică din Maramureș, (principalul furnizor al IKEA România) s-a iscat o bătaie generală între muncitorii români și cei nepalezi. Motivul: refuzul unui asiatic de a-i da un recipient cu aracet unui român.
Conform unor surse din interiorul societății, citate de news.ro, între muncitorii români şi cei nepalezi existau tensiuni mai vechi pe motiv că străinii ar accepta salarii mai mici şi le-ar reduce astfel şansele românilor de a solicita majorări salariale.
Miercuri, pe 27 august, George Simion, președintele AUR, a inițiat un sondaj ad-hoc pe pagina lui de Facebook, în care își întreba urmăritorii dacă ar trebui expulzați câțiva cetățeni pakistanezi, care au fost prinși după ce au capturat două lebede pe râul Argeș.
Incidente similare au fost făcute însă și de români: în februarie 2015 un tânăr de 23 de ani din Iași a fost prins în Bacău cu o lebădă moartă, ascunsă într-un sac de plastic. Ieșeanul a recunoscut că o omorâse cu pietre pentru a o mânca. În aprilie 2023, mai mulți tineri au lovit cu pietre lebede pe lacul de acumulare din Târgu Jiu, iar pe 19 august 2025 șoferul unui camion călca o lebădă pe un drum județean din Gorj.
În toate cazurile, au fost deschise penale.
Agresiunile asupra livratorilor
Cel mai mediatizat caz în care un livrator asiatic a fost atacat a avut, însă, loc pe 26 august 2025.
Incidentul a avut loc la 22:30, în sectorul 2 din București, iar imaginile au fost publicate miercuri după-amiază de polițistul Marian Godină.
În timp ce filmează, agresorul se apropie de livrator, care aștepta cu bicicleta la o trecere de pietoni, și îl lovește în față.
„Care e problema?”, răspunde speriat livratorul. „Mergi înapoi în țara ta, asta e problema...”, îi răspunde agresorul, adresându-i o insultă rasială.
„Pentru că ești un invadator”, continuă tânărul în vârstă de 20 de ani.
În acel moment, bărbatul din Bangladesh cere sprijinul unui trecător - polițistul aflat în timpul său liber. Agresorul începe să fugă, dar este prins rapid din urmă de polițist și imobilizat, în timp ce filmarea cu telefonul continuă.
„Îmi apăr țara!”, susține agresorul în timp ce este pus la pământ. Acesta spune mai multe înjurături și la un moment dat îl întreabă pe polițist: „Pot să o sun pe mama?”.
„Asta-i viața! Pot să o sun pe mama?”, repetă acesta.
„Îi dădea pumni lu' ăsta. (...) Filmarea e pornită, îl filma când îi dădea pumni în gură”, explică polițistul, atunci când colegii lui de la Secția 7, aflați în timpul unei patrule în zonă, au ajuns la fața locului.
Poliția Capitalei a transmis miercuri după-amiază că agresiunea de marți seară a fost surprinsă de un poliţist de la Secţia 7 în timpul său liber.
„Aflat în timpul liber, a surprins în flagrant un tânăr, în vârstă de 20 de ani, în timp ce agresa fizic un alt tânăr, cetăţean străin. Poliţistul a intervenit prompt şi eficient, iar bărbatul, bănuit de comiterea faptei, care a încercat să fugă, a fost prins imediat şi imobilizat de poliţist”, spune Poliţia Capitalei într-un comunicat.
„A zis doar că îi pare rău, nu se aştepta să fie văzut de către cineva”, a povestit joi polițistul cum a decurs momentul reținerii.
Agresorul a fost arestat preventiv miercuri seară, pentru o perioadă de 30 de zile, a decis Judecătoria Sectorului 2.
Un alt incident a fost postat pe Facebook, tot în format video, de Cristina Săvuică. În imagini se vede un livrator pe motoscuter, oprit la semafor, în zona Foișorului de Foc din București. În timp ce așteaptă schimbarea culorii semaforului, un bărbat se așează în fata lui și ridică amenințător mâna. Livratorul scapă doar pentru că pleacă în trombă de pe loc și reușește să-l ocolească.
Reacții la agresiunea asupra livratorilor
O reacție puternică la incidentul de marți a venit de la cel mai înalt nivel, cel al președinției.
„Condamn cu fermitate agresiunea asupra unui tânăr venit la muncă în București, care a fost lovit și umilit doar pentru că nu s-a născut aici. Asemenea fapte sunt intolerabile. În ultimele săptămâni, s-au propagat în spațiul public voci care instigă la ură împotriva străinilor. Iar cuvintele au consecințe reale, uneori dramatice”, a transmis președintele Nicușor Dan.
„Asemenea acte de violență xenofobă, oricât de izolate ar părea, constituie un atac la adresa valorilor fundamentale ale societății noastre. Autoritățile ar trebui să trateze acest caz cu maximă seriozitate, ca o infracțiune motivată de ură. Felicit polițistul aflat în timpul liber care a intervenit rapid și cu mult curaj pentru a opri atacatorul, împiedicând astfel incidentul să degenereze”, a continuat președintele României.
Mesaje au venit și dinspre AUR, dar de minimizare și chiar tratare a incidentului drept unul fabricat.
„Am citit relatările apărute în presa «independentă» despre presupusul «efect» al postărilor mele. Mă bucur să constat că, pentru unii jurnaliști, Dan Tanasă este o forță atât de mare încât ar putea genera instantaneu incidente pe străzile din București. Poate, dacă aș avea o asemenea putere, aș folosi-o să aduc spitale în fiecare oraș, autostrăzi peste Carpați și salarii decente pentru români”, a scris vicepreședintele AUR.
„Din păcate, realitatea este mai simplă și mult mai tristă: violența stradală din București și din alte orașe nu are nevoie de postările mele ca să existe. Ea este rezultatul direct al politicilor falimentare ale guvernelor pe care presa obedientă le-a protejat ani de zile”, susține Tanasă în mesajul de pe Facebook.
În comentarii, deputatul susține că clipul cu incidentul este „o făcătură regizată de la un cap la altul”.
Aceeași opinie o susține și colegul său de partid, europarlamentarul Gheorghe Piperea.
„Un tip care se filmează sau se lasă filmat când îl apostrofează pe nepalez într-o engleză utilizată corect, cu cuvinte intenţionat rostite clar şi apăsat; un poliţist în afara orelor de program, care se afla pe acolo din întâmplare şi care rosteşte corect, procedural, somaţiile legalmente necesare; o procedură de încătuşare, cu punerea rapidă la pământ a derbedeului, care nu se opune arestării, dar are timp să spună că regretă; totul filmat ca la carte; şi, corolarul regiei, în câteva zeci de minute, filmul incidentului apare la tv, însoţit, desigur, de mesajul «rasist» al parlamentarului AUR; nu vi se pare nimic suspect aici?”, argumentează Piperea.
„Aşa – zisul atac, transformat deja în «val de ură», este legat de o postare pe social media a unui parlamentar AUR. De aici avalanşa de clişee stupide cu care ne-am obişnuit: extremism, legionarism, partid care «trebuie» scos în afara legii. Unu, faptul că un derbedeu s-a luat de un biet lucrător al unei reţele de livrare de mâncare este condamnabil şi trebuie sancţionat conform legii, pe bază de responsabilitate individuală. Dar faptul nici nu probează un «val de ură», nici nu are legătură cu AUR”, transmite europarlamentarul AUR, într-o postare pe Facebook.
Poliţistul Marian Godină a anunţat că a făcut plângere penală împotriva lui Dan Tanasă pentru incitare la violenţă, ură sau discriminare prin postarea din 19 august.
Plângere penală spune că va face și deputatul PNL Andrei Muraru: „în fața acestei escaladări periculoase, anunț că voi depune o plângere penală împotriva deputatului Dan Tănasă pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare, faptă prevăzută și pedepsită de Art. 369 din Codul Penal”.
România, campioană la rapiditatea dezvoltării, are nevoie de muncitori calificați
„E un pumn, de fapt, adresat unei soluții de dezvoltare a României”, spune Dumitru Tudor Jijie, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEEA) a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
El face cercetări în domeniul privat cu privire la problema migrației și impactul asupra mediului de afaceri.
„A veni cu abordări din categoria suntem invadați... astea sunt niște teme de campanie non-stop”, adaugă cercetătorul.
Care este poza de moment a României când vine vorba de forța de muncă asiatică? Ar mai fi nevoie de alte câteva sute de mii de muncitori, spune Jijie, care este și director al Centrul pentru Studii Balcanice de la FEEA.
„Pentru că noi avem un deficit de personal nu doar în domeniul construcțiilor, ci în general în foarte multe domenii ale vieții economice din România. Dar domeniul construcțiilor, să spunem, resimte într-o mai mare măsură această problemă a deficitului de personal, pentru e că și un domeniu care s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani în România, în contextul contractelor de mare infrastructură publică și privată.”
El menționează bugetele multianuale standard și Planul Național de Redresare și Reziliență, care au adus nevoia suplimentară de forță de muncă, precum și o dezvoltare urbană accelerată a celor opt naționali de creștere economică, conform studiilor Băncii Mondiale.
„Domeniul construcțiilor a tot crescut în ultimii ani în România și reiterez faptul că în perioada pandemiei acesta a fost unul dintre puținele domenii din România care nu a înregistrat recesiune”, spune profesorul universitar.
De asemenea, el menționează exodul masiv de forță de muncă calificată în alte țări europene.
Așa a apărut „soluția logică” de forță de muncă adusă din țări asiatice, care să compenseze pierderea deja suferită în multe domenii economice.
„Și am adus și noi de unde am putut: Nepal, Sri Lanka, India și, mai puțin, din Vietnam. Au apărut foarte mult în statistici ucrainienii, mai ales după începerea războiului și în contextul în care există o serie de condiționări legate de ajutorul de stat pe care România îl oferă.”
Ar mai fi avut nevoie România de forță de muncă din țări astiatice, dacă românii nu ar fi plecat la rândul lor la muncă în Europa?
„Eu cred că da, nu am o analiză la virgulă pe acest subiect, dar din punctul meu de vedere da, pentru că noi totuși suntem campioni la creștere economică în estul Europei pe parcursul ultimilor ani. Adică, dacă vă uitați în marile trenduri la nivel de Europa Centrală și de Est avem, în principiu, trei campioane: Polonia, România, Cehia”, argumentează Tudor Jijie.
Polonia, enumeră el, este campioană la creștere absolută pentru că „acolo discutăm despre o economie mare, chiar dacă, să spunem, ritmul de creștere nu e la fel de spectaculos, fiind vorba de o raportare la o valoare absolută mare”.
Cehia domină la capitolul eficiență, iar România la rapiditatea dezvoltării.
„România a fost țara care a alergat cel mai repede și a alergat cel mai repede pe mai multe domenii. Și atunci, această dezvoltare accelerată la nivel de viteză presupune automat că ai nevoie de forță de muncă cu care să poți poți marca, pentru că avem nevoie de o evoluție pe termen lung și care să se transforme mai departe și în locuri de vârf la capitolele valoare absolută și eficiență, acolo stăm mai jos în clasament”, subliniază profesorul.
Într-o postare pe Facebook, el menționează că în topul preferințelor patronilor din construcții se află muncitorii nepalezi. „Pentru că majoritatea lor sunt budiști practicanți, iar asta îi face reticenți la a consuma alcool și la a fura. Sunt date obținute din interviuri, focus-grupuri și confirmate în anchetă.”
Este aceasta explicația pentru puținele incidente din spațiul public raportat la sutele de mii de muncitori care lucrează în România de ani de zile?
„Asta este percepția patronilor”, răspunde cercetătorul.
„Ei sunt martorii acestui fenomen și aceasta este explicația lor. Eu am validat în studiile mele această percepție a lor. Că asta e cauza, până la urmă, asta e o temă un piculeț mai complexă.”
„Dar patronii români asta ne spun, că ei au avut în ultimii ani mai multe încercări cu forța de muncă asiatică și, în general, atunci când au tras linie au ajuns la concluzia că, dacă apelează la nepalezi, au o mai bună șansă de a vedea disciplină la locul de muncă în sensul pe care eu l-am explicat acolo, decât dacă se adresează altor zone culturale”, concluzionează Tudor Jijie.
Cum arată piața muncii
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie - octombrie 2024 au fost 543.440 de locuri de muncă vacante (cu 26% mai puține față de perioada similară din anul 2023, când numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 633.476).
Numărul de contracte active pe 20 august 2025 este de 5.377.861, susține Ministerul Muncii. Numărul de salariaţi activi (persoane fizice) este de 4.962.178. „Unii salariaţi au mai multe contracte de muncă”, transmite biroul de presă al Ministerului Muncii.
În cei 18 ani sub umbrela UE, România şi-a triplat PIB-ul, şi-a crescut de patru ori salariul mediu net şi de şase ori salariul minim, scrie Ziarul Financiar.
Toate acestea au venit însă cu un preț: tot mai puțini români dispuși să presteze munci grele ori slab calificate, pentru care erau mult mai bine remunerați în alte state membre ale Uniunii, unde au dreptul să lucreze legal din 2007.
Dacă în 2013 guvernul aproba 5.500 de vize de muncă pentru cetățeni extracomunitari (cei din UE având oricând dreptul să lucreze în România), numărul lor creștea la 25.000 în 2021 și la 100.000, din 2022.
Aceeași cotă a fost păstrată și pentru 2025.
Din cele 206.303 persoane extracomunitare înregistrate pe teritoriul României la 31 iulie 2025, 128.941 sunt aici cu scopul de a munci, conform datelor prezentate Europei Libere de Maria Sorina Cristea, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Imigrări.
Restul – printre care și refugiați din Ucraina sau alte zone de război – nu lucrează.
Jurnalistul Europa Liberă George Costiță a contribuit la acest articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
