Capitala Ucrainei, Kiev, a fost ținta unui nou atac rusesc cu drone și rachete în noaptea de 9 spre 10 iulie 2025, marcând a doua noapte consecutivă de agresiuni aeriene. Atacul a ucis cel puțin două persoane și a rănit alte 16, provocând incendii în opt din cele zece districte ale orașului.
Potrivit șefului administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, „clădiri rezidențiale, vehicule, depozite, birouri și alte construcții ner rezidențiale au luat foc”.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis că două locuințe din centrul orașului au fost cuprinse de flăcări, iar fragmente de drone au căzut peste diverse clădiri, zone de depozitare și mașini.
Fumul dens a acoperit părți ale orașului, întunecând răsăritul peste capitala cu trei milioane de locuitori. Alertele antiaeriene au durat peste patru ore, potrivit datelor forțelor aeriene ucrainene, care au adăugat că Rusia a lansat 397 de drone Shahed precum și rachete de croazieră și balistice asupra Kievului și a altor cinci regiuni.
„Aceasta este o escaladare clară a terorii rusești: sute de drone Shahed în fiecare noapte, atacuri constante cu rachete, atacuri masive asupra orașelor ucrainene”, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe Telegram.
Atacul masiv al Rusiei și răspunsul Ucrainei
Atacul din 9-10 iulie a urmat unui asalt aerian record lansat de Rusia în noaptea de 8 spre 9 iulie, când au fost utilizate 728 de drone și 13 rachete hipersonice Kinjal și balistice Iskander.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris acest atac ca având „cel mai mare număr de ținte aeriene într-o singură zi”, menționând că aproape jumătate dintre drone erau de fabricație iraniană, tip Shahed.
În estul Ucrainei, în orașul Kostiantinivka, un alt atac din 9 iulie a ucis trei persoane și a rănit una, distrugând o clădire administrativă și provocând incendii în alte patru clădiri.
Pe fondul escaladării violențelor, Zelenski a cerut aliaților să impună „sancțiuni dure” împotriva Rusiei, în special asupra sectorului energetic, pentru a forța Moscova să accepte negocieri de pace.
Într-o întâlnire din 9 iulie, la Roma, cu trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Zelenski a susținut inițiativa de pace a președintelui american Donald Trump și a spus că e nevoie de un „armistițiu necondiționat și cuprinzător, împreună cu o întâlnire la nivel de lideri” pentru negocieri eficiente.
Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și reluarea livrărilor de armament din partea SUA.
Reluarea livrărilor de arme din SUA
După ce Pentagonul a suspendat temporar unele livrări de arme către Ucraina din cauza stocurilor reduse, președintele Trump a anunțat pe 8 iulie că SUA vor trimite mai multe arme, inclusiv obuze de artilerie și rachete pentru sisteme mobile, pentru a sprijini apărarea Ucrainei.
„Trebuie să poată să se apere. Sunt loviți foarte dur acum”, a declarat Trump, frustrat de lipsa progreselor în negocierile de pace cu președintele rus Vladimir Putin.
În paralel, Zelenski a insistat asupra sancțiunilor secundare care să vizeze cumpărătorii de petrol rusesc.
Un proiect de lege susținut de senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal ar putea oferi președintelui SUA autoritatea de a impune noi sancțiuni Rusiei și tarife punitive țărilor care susțin efortul de război al Moscovei.
Întâlnire diplomatică tensionată
Pe 10 iulie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, urmează să se întâlnească cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la Kuala Lumpur, pe marginea reuniunii miniștrilor de externe din ASEAN.
Aceasta va fi a doua întâlnire directă între cei doi, în contextul în care Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de poziția Rusiei în conflict.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a confirmat pregătirile pentru această întâlnire.
Nou bilanț după atacul asupra Kursk
Pe frontul opus, un atac atribuit Ucrainei a avut loc în seara de 8 iulie pe plaja orașului Kursk din Rusia.
O dronă de luptă, doborâtă de apărarea aeriană rusă, a căzut peste plaja Gorodskoi, ucigând patru persoane, inclusiv un băiat de cinci ani care a murit din cauza arsurilor grave în timpul transportului către Moscova, au transmis autpritățile ruse.
Alte șase persoane au fost rănite. Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Alexander Kinștein, a calificat atacul drept „inuman” și a acuzat armata ucraineană că a vizat deliberat civili.
Incidentul a avut loc la 600 de metri de o filială a Institutului Central de Cercetare al Ministerului Apărării al Rusiei.
Articol redactat cu informații oferite de RFE/RL, serviciile Ucrainean și Rusesc al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
