Pe 4 iunie au loc convorbiri ale UE cu R. Moldova în interiorul așa-numitului Consiliului de Asociere – o reuniune anuală în care este examinată starea relației dintre blocul comunitar și țara candidată la aderare.
Proiectul de document al UE, văzut de Europa Liberă, laudă autoritățile moldovene pentru „profesionalismul și imparțialitatea” cu care au organizat anul trecut alegerile prezidențiale și referendumul despre aderarea R. Moldova la UE, în ciuda unei „manipulări informaționale constante” și „interferențelor maligne” din partea Rusiei, incluzând coruperea alegătorilor „la scară largă”.
În același timp, UE mai cere Moldovei să respecte libertatea de exprimare și dreptul de a fi ales, atunci când ia noi măsuri pentru a-și apăra democrația împotriva amestecului rusesc.
UE a lansat oficial negocierile de aderare cu R. Moldova pe 25 iunie 2024, dar în practică nu a fost deschis niciunul din cele peste 30 de capitole de negociere.
UE mai trebuie să găsească o soluție internă pentru a depăși opoziția unei țări membre - Ungaria - față de negocierile de aderare cu Ucraina. Ucraina se află în același pachet al extinderii UE cu R. Moldova, iar opoziția Ungariei afectează ambele țări candidate.
În proiectul de declarație al UE dinaintea Consiliului de Asociere de anul acesta cu R. Moldova se spune că primele capitole de negociere vor fi deschise „odată ce vor fi întrunite toate condițiile”.
De asemenea, R. Moldova primește asigurări că progresele ei către UE vor fi judecate pe baza propriului său merit.
Justiția - UE cere reformă până la capăt
Negocierile de aderare, atunci când vor începe efectiv, vor porni de la un nucleu de capitole despre „reformele fundamentale”, cum sunt cele din domeniile drepturilor omului și al justiției.
Bruxellesul cere Moldovei să ducă la capăt reformele din justiție, inclusiv evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor, simultan cu procesul eliminare a influenței oligarhilor din viața politică, economică sau socială a țării.
În prezent, aceste evaluări în care sunt verificate averile și interesele magistraților continuă în rândul judecătorilor Curților de Apel și al președinților de instanțe.
În cazul procurorilor, a început recent evaluarea celor din procuraturile specializate, iar 15 procurori de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au preferat să-și dea demisia pentru a evita aceste verificări.
UE salută progresele înregistrate în reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, ai căror membri au fost deja evaluați și validați.
Oficialii europeni cer în continuare numiri transparente și bazate pe merit în posturile vacante din sistem, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție.
O numire este așteptată și în funcția de procuror general, rămasă vacantă săptămâna trecută, după ce Ion Munteanu a plecat judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Apărarea jurnalismului independent și combaterea dezinformării
În poziția cu care va veni la reuniunea anuală cu R. Moldova, văzută de Europa Liberă, UE „subliniază importanța jurnalism independent”, cerând Chișinăului să-l „sprijine și protejeze”.
UE vorbește despre nevoia de pluralism în media și a unui conținut profesionist și de calitate, în special în mediul online, puternic afectat de dezinformare.
Și aici, la fel ca în cazul alegerilor, UE cere ca măsurile contra dezinformării să fie puse în echilibru cu respectul pentru dreptul la libera exprimare.
Autoritățile sunt chemate să îmbunătățească mecanismul actual care le permite să suspende posturi de televiziune printr-o lege controversată despre investițiile strategice.
Acest mecanism controversat controlat de primul-ministru a fost aplicat de mai multe ori întrecut, iar autoritățile l-au justificat prin faptul că sunt nevoite să răspundă „războiului hibrid” declanșat împotriva lor de Rusia.
Dar UE subliniază în poziția sa că instituția responsabilă de acest domeniu, pentru a asigura accesul cetățenilor la informație imparțială, este Consiliul Audiovizualului. UE face apel la autoritățile moldovene „să mărească în continuare resursele și independența” acestui consiliu și „în special independența membrilor” acestuia.
În poziția sa, UE revine mereu la eforturile rusești de dezinformare în R. Moldova inclusiv în ceea ce privește propriile sale valori și scopuri. Așa încât face apel la autoritățile moldovene să aibă o „comunicare strategică” mai bună și le promite sprijin pentru a informa mai mult, mai ales la nivel local, care sunt beneficiile aderării la UE.
Aliniere la politica comună și consolidarea securității
Pe plan extern, UE cere Republicii Moldova să continue eforturile de aliniere la sancțiunile adoptate de blocul comunitar împotriva Rusiei și Belarusului și să se asigure că acestea nu sunt ocolite.
Moldova este lăudată pentru că ia parte la politica de securitate comună a UE și pentru că a făcut pași pentru a-și întări forțele armate. UE a sprijinit modernizarea armatei moldovene prin ajutoare de 197 de milioane de euro constând în echipamente și arme, în special antiaeriene.
UE mai salută și decizia R. Moldova de a renunța complet la importurile de gaze rusești din 2025 și încurajează dezvoltarea interconexiunilor energetice cu România, prin liniile Vulcănești - Chișinău și Suceava - Bălți - chestiuni pe care le așază tot în planul securității.
În plan economic, poziția UE subliniază ajutoarele de 1,9 miliarde de euro promise anul acesta Moldovei pentru a-și dezvolta economia și a face reformele pentru aderare.
„Viitorul Moldovei și al poporului său este în UE, iar UE este gata să ajute mai departe Moldova cu reformele”, se mai spune în poziția pregătită de UE pentru apropiata reuniune anuală cu R. Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
