În decizia publicată pe site-ul Consiliului se spune că noile sancțiuni vizează apropiați ai lui Ilan Șor - oligarhul fugar aflat deja pe lista sancțiunilor UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor din R. Moldova și pentru incitare la violență.
Astfel, pe lisă au ajuns lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului pro-rus Șor, scos în afara legii. Este vorba despre:
Alexandru Beșchieru, liderul partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”;
- Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”;
- Vadim Grozavu, liderul partidului „Victorie”;
- Irina Lozovan, lidera partidului „Renaștere”;
- Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă”;
- Alexandr Nesterovschi, deputat, membru al partidului „Renaștere”:
- Natalia Parasca, lidera partidului „Renaștere”;
- Irina Lozovan, deputat, membră a partidului „Renaștere”
Toți sunt acuzați de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței, precum și a democrației, a statului de drept și a stabilității Republicii Moldova.
„Unele dintre persoanele incluse astăzi pe listă au fost implicate activ în scheme de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, și în luarea de mită pentru coruperea mai multor politicieni din Republica Moldova”, se spune în decizia Consiliului.
De asemenea, Consiliul a inclus pe listă entitatea juridică „A7”, o societate cu multiple legături cu Moscova, care a fost pusă în legătură cu eforturile de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE.
Pe listă a ajuns și Blocul politic Victoria/Pobeda, înființat de Ilan Șor și implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi.
Centrul Cultural Educațional din Moldova a fost inclus pe listă pentru facilitarea amestecului electoral în alegerile prezidențiale din 2024, se arată în decizia Consiliului.
Persoanele sancționate primesc interdicția de a obține fonduri sau acces la resurse economice, dar și de a călători în țările membre ale UE.
Pe lista UE, a celor sancționați pentru tentative de destabilizare a R. Moldova, se aflau deja și alți politicieni moldoveni, inclusiv guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, sau fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, dar și entități, de pildă organizația Evrazia, folosită pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor în Moldova.
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.
Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 pe motiv că UE nu și-a explicat suficient motivele. Între timp, UE a reînnoit sancțiunile.
În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare persistente ale Rusiei, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
