Când președintele american Donald Trump a spus săptămâna trecută că va face „o declarație majoră” despre Rusia, acest lucru a dus la speculații că ar putea aloca 4 miliarde de dolari în ajutor militar american neutilizat pentru Ucraina sau ar putea impune în cele din urmă sancțiuni Moscovei și principalilor săi parteneri comerciali.
În schimb, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 14 iulie că membrii europeni ai NATO vor trimite în Ucraina arme precum sistemele de rachete Patriot și își vor reface stocurile cumpărând alte arme din SUA.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care s-a alăturat lui Trump la Casa Albă pentru anunț, a declarat că suma în dolari a armelor expediate Ucrainei va fi de ordinul miliardelor, dar cei doi nu au oferit alte detalii despre arme sau calendar.
Wall Street Journal, care citează două persoane familiarizate cu strategia, a scris că pachetul de arme pentru Ucraina ar putea valora 10 miliarde de dolari.
„Anunțul major” pe care l-a promis a arătat însă că Donald Trump și-a schimbat poziția privind armele pentru Ucraina.
Dar în ceea ce-l privește pe președintele rus Vladimir Putin, Trump nu pare să fie dispus să facă același lucru.
Trump a dat Rusiei încă 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului, înainte de a amenința că va impune sancțiuni economice țărilor care fac comerț cu Rusia, care ar putea împinge Moscova la masa negocierilor.
„Conversațiile mele cu el [Putin] sunt foarte plăcute, iar apoi rachetele explodează noaptea”, a spus Trump, referindu-se la atacurile aeriene aproape zilnice ale Rusiei asupra țintelor din toată Ucraina.
„Nu vreau să spun că este un asasin, dar este un tip dur. A fost dovedit de-a lungul anilor. A păcălit o mulțime de oameni”, a adăugat Donald Trump.
Donald Trump a făcut din încheierea războiului din Ucraina o prioritate de politică externă și a vorbit la telefon de cel puțin șase ori cu Vladimir Putin. De asemenea, l-a trimis pe emisarul său Steve Witkoff la Moscova de cel puțin trei ori pentru a discuta despre pace cu liderul de la Kremlin.
Dar Putin a respins în mod repetat cererea lui Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile, răspunzând președintelui american prin intensificarea atacurilor aeriene împotriva Ucrainei.
Președintele Trump, care și-a exprimat admirația pentru Putin ca lider și a descris relațiile lor ca fiind „foarte bune”, a spus că a crezut că este aproape de un acord pentru a pune capăt războiului în aproximativ patru ocazii, dar toate au eșuat.
„Sunt foarte dezamăgit de președintele Putin, pentru că am crezut că vom fi avut o înțelegere acum două luni, dar nu pare să meargă în direcția asta”, a declarat Trump.
John Hardie, director adjunct al Programului Rusia la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, spune că declarația lui Trump arată că președintele „se îndreaptă în direcția bună" în ceea ce privește Ucraina, dar a pus la îndoială necesitatea de a-i acorda lui Putin mai mult timp.
„Putin a spus deja foarte clar că nu are nicio intenție de a negocia serios, așa că nu știu de ce Trump încă așteaptă” sancțiunile, a declarat Hardie pentru RFE/RL.
Declarația lui Trump a fost totuși cea mai mare demonstrație de sprijin pentru Ucraina de la preluarea mandatului, în ianuarie.
Trump nu a trimis niciun ajutor militar Ucrainei până acum, în speranța că îl va putea câștiga pe Putin și va pune capăt războiului la începutul mandatului său.
Predecesorul său, președintele Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 67 de miliarde de dolari.
Trump a criticat în mod repetat ajutorul lui Biden pentru Ucraina în timpul campaniei electorale, în timp ce și-a promovat agenda „America First”. Prezentând cea mai recentă livrare de arme către Ucraina ca vânzări prin NATO, Trump poate spune că își ține promisiunea de campanie.
Oficialii ruși au ignorat remarcile lui Trump.
„În 50 de zile se pot întâmpla atât de multe lucruri pe câmpul de luptă și în sondajele de opinie care susțin guvernele occidentale. Lucrul cheie este că nu ne afectează deloc starea de spirit”, a declarat vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Konstantin Kosacev, într-o postare pe Telegram.
Principalul indice bursier al Rusiei, MICEX, a crescut cu 2,7% în urma comentariilor lui Trump, un semn că investitorii ruși se așteptau la măsuri mai dure din partea Casei Albe.
Schimbare „izbitoare”
Charles Kupchan, membru senior al Consiliului pentru Relații Externe, a declarat că schimbarea poziției lui Trump față de Rusia și Ucraina a fost „destul de izbitoare”.
Într-un gest diplomatic fără precedent, Trump l-a dat afară din Biroul Oval pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în februarie, după o ceartă pe tema războiului, care a fost surprinsă în direct la televizor.
Trump l-a acuzat atunci pe liderul ucrainean, care a venit în căutare de mai multe arme, că nu vrea să pună capăt războiului. Anterior, Trump îl numise „dictator”, un cuvânt pe care nu l-a folosit niciodată pentru a-l descrie pe Putin, lider care conduce Rusia de mai bine de un sfert de secol.
Dar Ucraina a acceptat ulterior cererea lui Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile, în timp ce Putin a tergiversat negocierile formulând cereri pe care Kievul și oficialii occidentali le-au considerat nerezonabile.
Dar pe măsură ce Rusia a continuat să bombardeze orașele ucrainene, ucigând sute de civili, în timp ce Trump urmărea o încetare a focului, președintele american a început să-și exprime frustrarea față de Putin, numindu-l „nebun” și spunând că este „dezamăgit” de liderul de la Kremlin.
„L-ați văzut pe Trump gravitând progresiv în ultimele două luni spre o poziție mai dură atunci când vine vorba de respingerea lui Putin. Cred că declarația de astăzi nu a mers atât de departe pe cât ar fi putut, dar a existat o mișcare concretă aici", a declarat Kupchan pentru RFE/RL.
Bill Courtney, fost diplomat american și analist la RAND Corp, a declarat că Trump a depus multe eforturi pentru a pune capăt războiului, iar respingerea de către Putin a deschiderii sale a fost „destul de jenantă” pentru administrație. Cu toate acestea, el a spus că Putin „a plusat prea mult” și l-a întors pe Trump împotriva lui.
Sancțiuni și tarife
În timpul întâlnirii din Biroul Oval, Trump a spus că va impune „tarife secundare” dacă Rusia nu va fi de acord cu o încetare a focului în termen de 50 de zile sau la începutul lunii septembrie.
Comentariile lui Trump nu au clarificat însă ce țări sunt vizate.
Legislația bipartizană care ar lovi Rusia cu noi sancțiuni a avansat cu un sprijin puternic în Senat.
Cu toate acestea, principalul parlamentar al Senatului, John Thune, a declarat reporterilor că amână proiectul de lege pentru moment.
„Se pare că în acest moment președintele va încerca să facă unele dintre acestea pe cont propriu”, a declarat Thune reporterilor.
„Dacă la un moment dat președintele ajunge la concluzia că are sens și adaugă valoare și pârghiile de care are nevoie în acele negocieri pentru a avansa proiectul de lege, atunci o vom face. Vom fi gata”, a mai spus Thune.
Exporturile de petrol reprezintă aproximativ o treime din veniturile bugetului federal al Rusiei.
China, India și Turcia sunt cumpărători importanți de petrol rusesc.
Turcia este membră NATO, în timp ce India face parte din QUAD, un parteneriat diplomatic care include și Statele Unite, Australia și Japonia.
„Nu va fi ușor să pui presiune asupra Indiei, deoarece este un partener american în QUAD, în timp ce China are influență asupra SUA în unele sfere, cum ar fi metalele rare”, a declarat Courtney pentru RFE/RL.
Alianța Quad, cunoscută oficial sub numele de Dialogul de Securitate Cvadrilateral, este un forum strategic care cuprinde patru democrații: Statele Unite, Japonia, India și Australia. Se concentrează pe promovarea securității regionale, a cooperării economice și a menținerii unei regiuni indo-pacifice libere și deschise.
CNN a relatat mai târziu, citând un oficial neidentificat de la Casa Albă, că atunci când Trump s-a referit la „tarife secundare”, s-a referit la tarife de 100% pentru Rusia și sancțiuni secundare pentru alte țări care cumpără petrol rusesc. RFE/RL nu a putut confirma imediat această interpretare.
Sancțiunile secundare sunt un instrument puternic și ar putea forța instituțiile financiare și alte entități din China, India și Turcia să evite să facă afaceri cu Rusia.
Aplicarea este esențială
Trump nu a impus noi sancțiuni economice Rusiei de la preluarea mandatului, subminând regimul general de sancțiuni asupra țării.
Noi sancțiuni trebuie impuse în mod regulat pentru a opri orice încercare de a le eluda pe cele existente prin crearea de companii fantomă.
Aplicarea legii a încetinit, de asemenea, sub Trump, cu o singură pedeapsă aplicată persoanelor care au eludat sancțiunile rusești de când a preluat funcția.
Experții spun că impunerea de noi sancțiuni fără intensificarea aplicării va afecta impactul.
„Cred că voința politică nu există pe partea de aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, spre deosebire de agenda privind controlul exporturilor asupra Chinei sau chiar sancțiunile împotriva Iranului”, a declarat săptămâna trecută pentru RFE/RL Rachel Ziemba, analist la Centrul pentru o Nouă Strategie Americană.
Între timp, Kimberly Donovan, expert în sancțiuni la Consiliul Atlantic din Washington, a declarat că, dacă Statele Unite vor să aducă Rusia la masa negocierilor, trebuie să devină mai dure cu industria petrolieră a Rusiei.
„Cred că probabil trebuie să luăm măsuri pentru a sancționa petrolul rusesc, similar cu ceea ce am făcut cu Iranul, ca mijloc de a face presiuni asupra lui Putin”, a spus ea.
Producția iraniană de petrol s-a prăbușit în urma sancțiunilor americane, devastând economia națiunii.
Kupchan a spus că adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei ar fi „de importanță simbolică”, chiar dacă Trump va aplica doar părți din acesta.
„Trimite un mesaj lui Putin că Trump este pregătit să strângă șurubul”, a spus el, adăugând că ar putea urma mai mulți pași împotriva Rusiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
