La un an de când România a trecut printr-una dintre cele mai grave crize din existența sa – anularea alegerilor prezidențiale după acuzații de interferențe străine – Strategia de apărare a României, adoptată miercuri în Parlament, are prevederi care, teoretic, ar trebui să ferească țara, în viitor, de astfel de evenimente.
Nu doar din punctul de vedere al instituțiilor publice cu rol în a apăra democrația, ci și din cel al fiecărui cetățean.
„Românii sunt foarte puțin implicați civic, participă rar la viața comunității și la luarea deciziilor”, spune, pentru Europa Liberă, sociologul Dan Jurcan.
E ceea ce vrea să schimbe noua Strategie de apărare a țării – un document asumat de președinte, în funcție de care România își va ghida deciziile privind propria securitate în anii următori.
În premieră, după o serie de amendamente venite din zona societății civile, în Strategie și-au făcut loc prevederi care pun accentul pe civism, coeziune socială și participare publică.
Doar că simpla menționare în Strategie nu înseamnă că „președintele apasă un buton și cetățenii se activează civic”, spune Dan Jurcan.
Lucrurile sunt mult mai complicate de atât.
Activist civic: românii sunt, în continuare, reactivi
„Este important ca școala să formeze caractere și competențe civice, să învețe tinerii să își cunoască propriile interese și să participe la viața comunității. Dacă nu avem cetățeni cu competențe civice și politice reale, atunci politicienii aleși vor fi la fel de ineficienți. Este un cerc vicios: impostură, mediocritate și nemulțumire perpetuă față de reprezentanți”, explică sociologul Dan Jurcan.
Un capitol al Strategiei dedicat mediului civic propune „activarea naturii participative a cetățeanului” și „dezvoltarea unui cadru care să susțină responsabilitatea în spațiul online, depășind simpla utilizare tehnică a platformelor digitale”.
„Suntem, în continuare, mai mult reactivi, constatând evenimentele după ce se întâmplă. De exemplu, de un an, întreaga Românie, de la autorități până la cetățeni, a rămas surprinsă de modul în care anumite candidaturi la alegerile prezidențiale au trecut aproape neobservate”, spune și activistul civic Marian Rădună, care salută existența unor astfel de prevederi în Strategia de apărare a țării, dar care, la fel ca Dan Jurcan așteaptă măsuri concrete.
Textul actualizat al documentului menționează și „participarea responsabilă în mediul online” a cetățenilor.
„În lipsa gândirii critice, oamenii sunt ușor manipulați, mai ales în contextul războiului hibrid și al dezinformării. Fraza din Strategie se referă tocmai la această vulnerabilitate: permeabilitatea la dezinformare”, crede sociologul Dan Jurcan.
El crede că simpla menționare în Strategie e importantă, dar nu suficientă.
„Este nevoie de programe finanțate care să corecteze aceste vulnerabilități. Cetățenii trebuie educați să fie critici, să verifice informațiile și să nu accepte totul ca adevăr absolut”, adaugă el.
Actvistul Marian Rădună știe și ce pași ar trebui urmați pentru ca aceste prevederi să nu rămână doar fraze într-un document oficial.
„Trebuie să implicăm Ministerul de Interne, Ministerul Educației și ONG-urile specializate, nu doar pentru a transmite informații, ci pentru a forma voluntari capabili să identifice știrile false și să participe activ în comunitate. Este un prim pas, dar trebuie să fie urmat de programe concrete, bine definite și finanțate”, spune el.
„78. Absența entuziasmului civic, pe fondul neîncrederii individului, nu atât în raport cu instituțiile statului, cât față de actul de exercitare a autorităţii de către funcționarii din administrația publică, constituie o altă vulnerabilitate”.
„105. Mediul cetățenesc, coeziunea socială, administrație
(...)
– activarea naturii participative a cetățeanului în spațiul civic, inclusiv prin dezvoltarea unui cadru care să asigure participarea responsabilă în mediul online, de o manieră care să depăşească simpla utilizare a instrumentelor şi cunoştințelor media;”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Prevederile din varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare a României, menționate mai sus, au venit la sugestia societății civile.
Nu sunt singurele modificări aduse documentului inițial, după perioada de consultări online.
Europa Liberă a citit ambele variante ale documenului și evidențiază principalele modificări.
Evaziunea fiscală de mare amploare
Capitolul dedicat riscurilor și vulnerabilităților a devenit mult mai amplu după amendamentele aduse de societatea civilă la textul inițial al Strategiei.
În varianta finală apar „evaziunea fiscală de mare amploare” și „grupurile de criminalitate organizată”:
„63. Evaziunea fiscală de mare amploare privează bugetul de stat de sume substanțiale, induce dezechilibre (macro)economice şi distorsiuni asupra mediului concurenţial şi afectează drepturile de salariat ale cetățeanului.
64. Activitățile grupărilor de criminalitate organizată creează riscuri la adresa securității naționale, având efecte multiple asupra societății, afectând sănătatea populației, mediul înconjurător, bunăstarea şi siguranța comunităților, echilibrul concurențial, resursele pentru serviciile publice. Dincolo de infracționalitatea în sine, criminalitatea organizată poate viza funcționarea statului democratic, prin infiltrarea structurilor administrative şi corupție, care asigură grupărilor de criminalitate organizată perpetuarea activităților şi a beneficiilor ilegale.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Este importantă și menționarea în Strategia de apărare a sărăcirii populației ca vulnerabilitate și risc.
„65. Degradarea condițiilor socio-economice și nivelului de trai al mai multor categorii ale populației duce la pauperizare şi accentuarea nemulțumirilor sociale.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Transparentizarea achizițiilor din Apărare
În viziunea președintelui Nicușor Dan, „persistența fenomenului corupției, vector şi multiplicator de risc, şubrezeşte statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, şi diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni.”
Sugestiile venite de la societate au adus modificări Strategiei pentru limitarea drastică a corupției, cu accent pe întărirea capacității de detectare și investigare a marilor dosare și pe transparentizarea achizițiilor publice, inclusiv în domeniul Apărării.
„106. Limitarea drastică a corupției prin:
(...)
– întărirea capacității de detectare şi investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc şi impact social major;
– asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv din domeniul apărării naționale”.
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
România își redefinește prioritățile în domeniul Apărării
Cele mai importante modificări aduse după ce Strategia de apărare a țării a fost în dezbatere publică sunt cele care vizează apărărea, ordinea publică și securitatea națională.
Textul inițial a fost revizuit și are acum un set de măsuri concrete.
Articolul din prima versiune a Strategiei care vorbea despre „creșterea capacității operaționale a structurii de forțe a Armatei României prin asigurarea încadrării, instruirii, dotării și finanțării acesteia” a fost înlocuit.
În noul text se vorbește explicit despre creșterea personalui din armată – abordarea are în vedere consolidarea capacității operaționale nu doar prin resurse materiale și financiare, ci și printr-un proces gradual și planificat de extindere a resursei umane din apărare.
„97. (...)
– consolidarea capacității operaționale a structurii de forțe a Armatei României prin creşterea etapizată a numărului de personal, respectiv instruirea, dotarea şi finanțarea acesteia, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NAТО.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Un alt element strategic introdus în document după dezbaterea publică este dezvoltarea sistemului național de mobilizare, în acord cu evoluțiile similare din alte state aliate.
Acest proces urmărește asigurarea sprijinului necesar forțelor operaționale, precum și creșterea capacității de reacție în fața situațiilor de urgență – un aspect devenit esențial într-un context geopolitic marcat de instabilitate.
„97. (...)
– dezvoltarea şi consolidarea sistemului actual de mobilizare, în conformitate cu dezvoltările similare existente în alte state aliate, pentru asigurarea sprijinului forțelor operaționale și participarea la gestionarea situațiilor de urgență.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Documentul actualizat pune accent și pe întărirea cadrului inter-instituțional pentru combaterea riscurilor generate de grupări de interese ilegitime sau de criminalitatea organizată care încearcă să influențeze sau să deturneze procesul decizional în domenii sensibile.
Societatea civilă a cerut ca în Strategie să fie menționată explicit cerința de întărire a mecanismelor de control civil asupra serviciilor de informații, o componentă esențială a funcționării unui stat democratic.
„97.(...)
– consolidarea cadrului inter-instituțional pentru combaterea riscurilor determinate de coagularea unor grupuri de interese ilegitime și activitatea unor grupări de criminalitate organizată care vizează deturnarea sau afectarea actului de decizie în domenii relevante, fără a aduce atingere dreptului fundamental la liberă asociere;
– întărirea mecanismelor de control civil eficient al serviciilor de informații.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Economia: modernizare, investiții sigure și un ecosistem tehnologic competitiv
Punctul 107 – dedicat economiei – din documentul strategic aduce redefinirea rolului pe care trebuie să îl joace sectorul economic în consolidarea securității naționale.
Un obiectiv menționat în varianta finală a strategiei este valorificarea eficientă a fondurilor de la bugetul de stat și a celor comunitare pentru modernizarea infrastructurilor din toate domeniile socio-economice.
Documentul subliniază că această modernizare trebuie făcută în conformitate cu directivele europene, ceea ce confirmă direcția pro-europeană a României.
În paralel cu revigorarea industriei naționale cu capital majoritar de stat, Strategia propune un pas decisiv în direcția viitorului: stimularea dezvoltării unui ecosistem de companii private, românești și străine, specializate în apărare și tehnologii cu utilizare duală.
Un element concret al acestei inițiative este crearea unui catalog al capacităților de producție, menit să faciliteze cooperarea dintre autoritățile militare și civile, dar și dintre stat și mediul privat.
„107. Economie (....)
– valorificarea fondurilor de la bugetul de stat şi a celor comunitare în perspectiva modernizării infrastructurilor din toate domeniile vieții socio-economice şi asigurării serviciilor publice esențiale, în conformitate cu directivele europene.
– În paralel cu revigorarea industriei cu capital majoritar de stat sunt esențiale stimularea şi dezvoltarea unui ecosistem de companii private românești și străine specializate în apărare și tehnologii cu utilizare duală.
– Creşterea cooperării între autoritățile militare şi civile, precum şi între autorități şi operatorii economici privați, inclusiv prin crearea unui catalog al capacităților de producție.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Societatea civilă a cerut ca, prin Strategie, să se asigure consolidarea procesului de examinare a investițiilor străine directe pentru protejarea economiei românești în fața intereselor ostile sau a unor potențiale surse de criminalitate economică.
Strategia aduce în prim-plan și nevoia de diversificare și securizare a lanțurilor critice de aprovizionare, un obiectiv devenit esențial în contextul global actual, marcat de vulnerabilități în distribuția resurselor, tensiuni geopolitice și perturbări logistice.
Nu în ultimul rând, se urmărește consolidarea ecosistemului autohton de antreprenoriat în tehnologie și inovare, un demers care include cartografierea resurselor de capital uman din diaspora, în special a specialiștilor implicați în domenii precum tehnologiile de vârf, inteligența artificială și industria de apărare.
„107. Economie (....)
– consolidarea şi eficientizarea procesului de examinare a investițiilor străine directe ca mijloc de protejare a economiei românești față de interese ostile şi de eliminare a unor potențiale surse de criminalitate economică (care se pot materializa dacă entități cu profil problematic îşi vor dezvolta prezența în România). Una dintre mizele centrale este tocmai avantajarea investitorilor credibili, care vor beneficia astfel de pe urma unei competiții loiale;
– diversificarea şi securizarea lanțurilor critice de aprovizionare;
– consolidarea ecosistemului de antreprenoriat autohton în tehnologie şi inovare, cartografierea resurselor de capital uman din diaspora implicate în tehnologiile de vârf, industria de apărare și inteligența artificială.”
Sursa: Strategia Națională de Apărare a României
Ce alte modificări au fost aduse Strategiei de apărare?
Un prim set de modificări subliniază rolul României ca furnizor de securitate în Regiunea Mării Negre și în Balcanii de Vest.
La punctul 12, textul actualizat subliniază că statul român acționează ca pilon de stabilitate regională și va contribui la consolidarea pilonului european al NATO.
În secțiunea dedicată amenințărilor externe, au fost aduse completări semnificative privind comportamentul Federației Ruse. Textul revizuit (punctul 32) introduce explicit referirea la contestarea ordinii globale bazate pe reguli, alături de potențialul destabilizator regional al Rusiei.
În zona de securitate energetică (punctul 58), noile formulări indică riscuri suplimentare, precum expunerea infrastructurii din Zona Economică Exclusivă la atacuri hibride, în contextul conflictului declanșat de Federația Rusă.
La nivel extern, documentul actualizat reafirmă obiectivele majore: susținerea integrării UE, consolidarea NATO și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.
Regiunea Mării Negre rămâne o prioritate, dar România își propune să intensifice și implicarea în stabilizarea Orientului Mijlociu și Africii.
Extinderea cooperării diplomatice include și ideea asigurării unei coerențe inter-regionale, ținând cont că România operează simultan în mai multe spații strategice.
Strategia Națională de Apărare, mai bună după contribuția societății
Strategia Națională de Apărate a țării pentru perioada 2025-2030 a fost votată de Parlament. Inițiat de președintele Nicușor Dan, documentul final cuprinde și propuneri, idei și observații ale societății civile, instituții din apărare, securitate națională și politică externă, aduse în perioada de dezbatere publică (12 - 24 noiembrie).
Contribuțiile au vizat atât fondul problematicilor de securitate expuse în Strategie, cât și forma de prezentare, evidențiind un interes sporit de a îmbunătăți documentul, a transmis Președinția României.
„Având în vedere relevanța unor observații și propuneri, au fost operate mai multe modificări menite să clarifice anumite prevederi ale Strategiei, inclusiv de natură conceptuală. De asemenea, sugestiile primite au facilitat detalierea unor aspecte particulare din Strategie, permițând astfel detalierea unor mesaje cheie.
Multe dintre ideile propuse, chiar dacă nu au fost integrate în Strategie, vor contribui la fundamentarea acțiunilor din Planul de Implementare a acesteia”, scrie în comunicatul Președinției României, de pe 22 noiembrie.
Contribuțiile venite din zona societății civile au îmbunătățit semnificativ conținutul Strategiei Naționale de Apărare, document care asigură cadrul strategic pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităților privind apărarea țării și securitatea națională în următorii cinci ani, a transmis președintele Nicușor Dan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
