Iranul ar putea relua îmbogățirea uraniului – pentru o posibilă bombă – „în decurs de câteva luni”, a declarat șeful agenției nucleare a ONU.
Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a afirmat că atacurile americane asupra a trei instalații nucleare iraniene, desfășurate weekendul trecut, au provocat daune serioase, dar „nu totale”. El a contrazice astfel declarația lui Donald Trump conform căreia instalațiile nucleare ale Iranului ar fi fost „complet distruse”.
„Sincer, nu se poate susține că totul a dispărut și că nu mai există nimic acolo”, a spus Grossi sâmbătă.
Israelul a atacat locații nucleare și militare din Iran pe 13 iunie, susținând că Teheranul este aproape de producerea unei arme nucleare. Ulterior, SUA s-au alăturat atacurilor, bombardând trei instalații nucleare iraniene: Fordo, Natanz și Isfahan. Amploarea reală a distrugerilor nu este, încă, clară.
Sâmbătă, Grossi a declarat pentru CBS News, partenerul media american al BBC, că Iranul ar putea avea „în câteva luni... mai multe centrifuge în funcțiune, producând uraniu îmbogățit”.
El a adăugat că Iranul deține în continuare „capacități industriale și tehnologice... astfel încât, dacă doresc, vor putea relua acest proces”.
AIEA nu este prima organizație care sugerează că Iranul ar putea avea în continuare capabilități nucleare – la începutul săptămânii, o evaluare a serviciilor de informații ale Pentagonului a concluzionat că atacurile americane au întârziat programul iranian cu doar câteva luni.
Trump a răspuns și a susținut că instalațiile nucleare ale Iranului au fost „complet distruse” . Președintele SUA a acuzat presa că „încearcă să minimalizeze unul dintre cele mai de succes atacuri militare din istorie”.
În acest moment, Iranul și Israelul au convenit un armistițiu. Trump a declarat, însă, că ar „lua în considerare cu siguranță” reluarea bombardamentelor asupra Iranului dacă informațiile ar indica îmbogățirea uraniului la niveluri îngrijorătoare.
Contradicții privind pagubele
Iranul a transmis mesaje contradictorii cu privire la amploarea daunelor. Joi, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a spus că atacurile „nu au realizat nimic semnificativ”. Totuși, ministrul de externe Abbas Araghchi a afirmat că daunele sunt „importante și grave”.
Relațiile deja tensionate dintre Iran și AIEA s-au deteriorat și mai mult miercuri, când parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu organismul de supraveghere atomică, acuzând AIEA că s-a aliat cu Israelul și SUA.
Cele două state au atacat Iranul după ce, luna trecută, organismul ONU a concluzionat că Teheranul a încălcat, pentru prima dată în 20 de ani, angajamentele sale privind neproliferarea nucleară.
Iranul insistă că programul său nuclear este pașnic și are doar scopuri civile.
În ciuda refuzului Iranului de a coopera, Grossi a declarat că speră în continuare să poată negocia cu Teheranul.
„Trebuie să mă așez la masă cu Iranul și să discutăm, pentru că, în cele din urmă, întreaga situație, după atacurile militare, trebuie să aibă o soluție durabilă – care nu poate fi decât una diplomatică”, a spus el.
Conform acordului nuclear din 2015 încheiat cu marile puteri, Iranului nu i se permitea să îmbogățească uraniu la o puritate mai mare de 3,67% – nivel necesar pentru combustibilul centralelor nucleare civile – și nu avea voie să desfășoare nicio activitate de îmbogățire la instalația Fordo timp de 15 ani.
Totuși, Trump a retras SUA din acord în 2018, în primul său mandat, și a reintrodus sancțiuni.
Iranul a răspuns prin încălcări tot mai mari ale restricțiilor – în special privind îmbogățirea uraniului. În 2021, a reluat activitatea la Fordo și a acumulat suficient uraniu îmbogățit la 60% pentru a putea, potențial, construi nouă bombe nucleare, potrivit AIEA.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
