În unul dintre cele mai mari atacuri aeriene nocturne din luna august, Rusia a lansat – în primele ore ale zilei de 19 august – 270 de drone și 10 rachete împotriva Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei.
Atacurile au avut loc la doar câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski ajunsese la Casa Albă pentru discuții cu președintele american Donald Trump și aliați-cheie din Europa.
Oficialii regionali ucraineni au declarat pe 19 august că, în ultimele 24 de ore, bombardamentele rusești din regiunile Harkov, Donețk, Zaporijia și Herson au provocat moartea a 15 persoane și rănirea a cel puțin 76.
Regiunea Poltava a fost cea mai afectată – peste 1.500 de locuitori au rămas fără electricitate.
În Cernigău, dronele au avariat infrastructura și au întrerupt alimentarea cu energie electrică.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a condamnat atacurile Rusiei, calificându-le drept „opusul păcii”, în timp ce „la Washington se depuneau eforturi susținute pentru promovarea păcii”.
Atacurile arată pierderile tot mai mari suferite de populația civilă și de infrastructura Ucrainei.
Rusia neagă că ar viza în mod deliberat obiective non-militare, dar în atacuri sunt distruse în mod regulat case, spitale, școli și infrastructura energetică.
Discuțiile de luni de la Casa Albă s-au încheiat cu promisiunea președintelui SUA de a-l aduce pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor cu Volodimir Zelenski.
Donald Trump a întrerupt discuțiile de la Washington pentru a-l suna pe Putin și a-i prezenta ideea.
„Acesta a fost un prim pas foarte bun pentru un război care durează de aproape patru ani”, a declarat Trump.
Președintele ucrainean a declarat în repetate rânduri că este disponibil pentru negocieri, dar Putin nu a făcut același lucru.
După negocierile de la Washington, o reacție din partea Kremlinului a menționat vag contactele la nivel înalt între Moscova și Kiev, dar nu a menționat numele celor doi lideri.
„Orice contacte care implică cei mai înalți lideri trebuie pregătite cu cea mai mare atenție”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe 19 august.
Liderii europeni și-au exprimat scepticismul cu privire la faptul că Putin va participa la negocieri fără presiuni din partea SUA.
De la Washington, cancelarul german Friedrich Merz a declarat: „Nu știm dacă președintele rus va avea curajul să participe la un astfel de summit. Prin urmare, este nevoie de persuasiune”.
Garanțiile de securitate pentru Ucraina au fost un alt element cheie în discuțiile de la Washington, iar președintele Zelenski a spus că s-a discutat despre un program în valoare de 90 de miliarde de dolari pentru achiziționarea de arme americane în scopul apărării țării sale.
Într-un interviu acordat Fox News, Zelenski a mai spus că liderii americani și europeni au discutat despre „garanții de securitate de tipul articolului 5 pentru Ucraina”, adăugând că este important ca aceste garanții să îl împiedice pe Putin să încerce din nou să invadeze părți din Ucraina.
Articolul 5 din tratatul NATO este clauza de apărare reciprocă a alianței.
Încă nu au fost furnizate detalii cu privire la modul în care ar funcționa acest lucru, iar multe lucruri sunt în continuare neclare.
Între timp, luptele de-a lungul liniei frontului au continuat să fie intense. Statul Major al Ucrainei a declarat pe 19 august că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 186 de ciocniri, Rusia lansând două atacuri cu rachete, 78 de atacuri aeriene și aruncând 162 de bombe ghidate.
Cele mai aprige lupte se concentrează în apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea Donețk.
Riscul de deces în Ucraina, mai mare în acest an. Și continuă să crească
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a emis un avertisment, subliniind că intensificarea atacurilor rusești are un efect devastator asupra vieții civililor, în special în comunitățile din prima linie.
„Cu 286 de civili uciși și 1.388 răniți, numărul victimelor din iulie a fost cel mai mare din mai 2022, depășind și bilanțul din iunie 2025”, a raportat misiunea ONU, săptămâna trecută.
Creșterea bruscă s-a datorat în principal utilizării sporite a bombelor aeriene și a dronelor cu rază scurtă de acțiune, mai spune raportul.
Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului, a subliniat că escaladarea conflictului afectează cel mai grav oamenii vulnerabili.
„Indiferent dacă vă aflați într-un spital sau într-o închisoare, acasă sau la locul de muncă, aproape sau departe de linia frontului, dacă vă aflați astăzi în Ucraina, riscați să fiți uciși sau răniți în urma războiului”, a declarat Bell.
„Riscul este semnificativ mai mare decât anul trecut și continuă să crească.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
