Intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, moțiunea a fost citită în Parlament de senatorul AUR Petrișor Peiu pe 10 iulie, la trei zile de la primul pachet de măsuri fiscale pentru care Guvernul Bolojan și-a anunțat răspunderea în Parlament.
Numai 60 de parlamentari au fost atunci prezenți fizic în sală, la citirea moțiunii, în timp ce 130 de parlamentari au urmărit ședința online. George Simion și Anamaria Gavrilă, președinții formațiunilor AUR, respectiv SOS, principalele partide care susțin moțiunea, nu au participat la citirea documentului în Parlament.
La depunerea moțiunii, pe 9 iulie, deputatul AUR Mihai Enache a spus că moțiunea a fost semnată de grupurile parlamentare de la AUR, SOS, POT şi de parlamentari neafiliaţi, dar a recunoscut că numărul de susținători nu este suficient ca să fie și adoptată de Parlament.
„Sunt două lucruri importante şi sigure, nu contează câte semnături sunt. Avem mai mult decât numărul minim necesar pentru a depune moţiunea de cenzură, sunt semnături de la grupuri de parlamentare AUR, SOS, POT şi parlamentari neafiliaţi, şi doi, numărul de semnături cu care depunem moţiunea nu este suficient pentru a şi trece.”
Cu toate acestea, Mihai Enache a făcut un apel la parlamentarii care au criticat măsurile fiscale asumate de Guvernul Bolojan în fața Parlamentului să voteze moţiunea împotriva sa.
Apelul pare a fi adresat parlamentarilor Partidului Social Democrat, din rândul căruia s-au auzit deja voci nemulțumite de măsurile luate de guvernul Bolojan.
Nemulțumiri ale PSD
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu a spus că PSD nu are de gând să plece de la guvernare, după ce a semnat un protocol al Coaliției, dar cere ca la al doilea pachet de măsuri al guvernului Bolojan „să se țină mai mult cont de PSD”.
Deputatul PSD Claudiu Manta a declarat miercuri că partidul nu va vota moțiunea AUR, dar că analizează posibilitatea de a se abține la vot. El a criticat impozitarea pensiilor și creșterea TVA-ului:
Cel mai recent schimb de replici acide între PNL și PSD a fost ocazionat de declarații făcute la congresul PNL.
Deputatul PNL Florin Roman a spus la congres că, „din septembrie, oamenii vor ieși în stradă, scoși de sindicatele apropiate PSD”. El a îndemnat membrii PNL să apere „guvernul liberal” în fața atacurilor venite din partea PSD, chiar dacă cele două partide fac parte din aceeași coaliție guvernamentală.
Replica a venit de la senatorul PSD Daniel Zamfir, care a spus, la Digi24, că membrii PNL nu pot vorbi despre o guvernare liberală, câtă vreme partidul are doar 14% în Parlament.
Anterior, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a afirmase că partidele din coaliţie trebuie să discute mult mai serios despre cine şi cât trebuie să ducă povara reducerii deficitului.
„Pentru măsurile următoare, este obligatoriu să temperăm bullying-ul asupra bugetarilor”, susține social-democratul.
Criticile PSD vin după ce premierul Ilie Bolojan a cerut partidelor de la guvernare, la asumarea răspunderii în Parlament, să renunțe la limbajul dublu.
„Apelul meu pentru colegii parlamentari din Coaliţie este acesta: susţineţi-vă colegii pe care i-aţi trimis în guvern să facă reforme, ajutaţi-i, de aici din Parlament cu soluţii mai bune. Nu ne ajută nici dublul limbaj şi nici căutarea unor vinovaţi sau explicaţii şi justificări care nu folosesc nimănui”, a spus premierul.
Măsurile fiscale anunțate au avut deja efecte
România se află în plină procedură de corectare a deficitului bugetar asumată de guvernul Bolojan, care a prezentat în urmă cu o săptămână, în Parlament, pachetul de reducere a acestuia pentru a nu risca pierderea accesului la fondurile europene.
România a scăpat momentan de recomandarea miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN) de a iniția procedura de suspendare a fondurilor europene, după ce a adoptat rapid măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
În schimb, Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) recomandă României să înăsprească într-o măsură considerabilă politica pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a respecta angajamentele asumate la nivel european.
În același timp, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că măsurile anunțate de guvern au făcut deja ca România să se împrumute la dobânzi mai mici de pe piețele externe, pentru a-și finanța cheltuielile.
Guvernul trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor nete de 2,8% în acest an și să încheie procedura de deficit excesiv până în 2030.
Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și să pună capăt Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) până în 2030.
România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB.
Dacă nu reduce deficitul, România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating la nivelul „junk”, țară nerecomandată pentru investiții”, ar fi nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni, a atras atenția premierul la prezentarea pachetului fiscal de reducere a deficitului în Parlament.
După implementarea primului pachet fiscal, care impune taxe și impozite mai mari, creșterea accizelor și impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei, premierul a promis reducerea la maximum a cheltuielilor și un pachet fiscal care vizează, de data aceasta, reducerea privilegiilor.
El a spus că aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special cu salariale, în condițiile în care cheltuielile cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, se află peste media Uniunii Europene.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
