Proiectul care modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice a ajuns în parlament în iunie, la iniţiativa unei asociaţii de promovare a motociclismului.
El este susținut de parlamentari USR, UDMR, PNL şi PSD, adică din partidele care formează actuala coaliţie de guvernare.
În fruntea iniţiatorilor din Parlament sunt trei politicieni influenți și cu notorietate, toţi pasionaţi de motociclete: Ionuţ Moştenu - deputat USR și ministrul Apărării, Kelemen Hunor - deputat și președintele UDMR, şi Sebastian Burduja - deputat PNL și fost ministru al Energiei.
Proiectul a fost adoptat tacit – adică nu prin vot, ci după expirarea celor 45 de zile de la depunerea proiectului – de Senat.
A ajuns între timp la cealaltă cameră a parlamentului, Camera Deputaţilor, care va lua şi decizia finală. Au fost cerute rapoarte din partea a patru comisii parlamentare şi a guvernului, mai exact, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este cel care trebuie să ofere un punct de vedere pe tema proiectului.
Iniţiatorii spun că modificările sunt menite să fluidizeze traficul, mai ales în marile oraşe, şi să încurajeze o modalitate de deplasare alternativă mai rapidă în cazul ambuteiajelor.
Ar reprezenta, totodată, o aliniere la reguli aplicate şi în alte ţări din vestul Europei.
Cele mai importante propuneri sunt că motocicletele ar putea circula pe benzile dedicate transportului public, dar şi să se strecoare printre coloanele de vehicule oprite la trecerile de pietoni, la semafor sau la bariera de cale ferată.
Alte modificări pentru motociclişti
- nu este considerată depăşire trecerea unei motociclete sau a unui moped în faţa unui vehicul care se deplasează în acelaşi sens, dacă nu trece peste marcajul de delimitare al benzilor (dacă nu intră pe contrasens);
- definirea (şi realizarea) unui spaţiu de siguranţă, în faţa acestor coloanelor oprite la intrarea în intersecţii / treceri de pietoni şi cale ferată, pe o lungime de 3 metri şi pe tot sensul de circulaţie, a unui spaţiu de siguranţă pentru motociclete şi mopede;
- exceptarea motocicletelor fără ataş, a mopedelor şi bicicletelor, de la amendă şi reţinerea permisului pentru depăşirea coloanelor oprire la culoarea roşie a semaforului, în condiţiile unei viteze maxime de 20 de kilometri la oră, fără încurcarea traficului;
- posibilitatea de a parca pe trotuar motocicletele fără ataş / mopedele / bicicletele (la fel ca vehiculele persoanelor cu dizabilităţi sau ale însoţitorilor or asistenţilor acestora, respectiv ale celor care transportă persoane bolnave) cu condiţia păstrării unui metru pentru deplasarea pietonilor;
- responsabilitatea primăriilor de a amenaja locuri de parcare gratuite pentru motociclete şi mopede în toate parcările publice cu mai mult de şase locuri auto.
Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, în timp ce Consiliul Economic şi Social a oferit o dublă opinie: reprezentanţii patronatelor, ai societăţii civile şi ONG-urilor din CES au votat pentru un aviz favorabil, în timp ce sindicatele au optat pentru aviz negativ.
Aceștia din urmă au argumentat că, deşi este invocată fluidizarea traficului, reglementarea duce de fapt la o dereglementare, cu riscuri pentru şoferi, motociclişti şi pietoni. Totodată, lăţimea benzilor de circulaţie este gândită pentru un vehicul – or, dublarea ar putea duce la riscuri suplimentare.
Specialiştii în şofat spun că modificările pot fi utile, dar trebuie adaptate la condiţiile reale de infrastructură rutieră din România; dacă vor fi introduse, vor trebui de asemenea mediatizate.
Iniţiatorii proiectului: modificările fluidizează traficul şi reduc poluarea
În expunerea de motive a proiectului de lege, iniţiatorii subliniază că măsurile propuse vor duce la fluidizarea traficului rutier, care le consumă românilor, în marile oraşe, câteva zile dintr-un an.
Aglomerararea din trafic duce la o risipă de resurse şi consum inutil de combustibil, cu efect asupra poluării.
Bucureşti, Cluj-Napoca sau Iaşi depăşesc de câteva ori cantitatea de particule în suspensie admisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
„O posibilă soluţie o constituie identificarea şi implementarea soluţiilor care să conducă la fluidizarea traficului, printre care şi cea a recurgerii la mijloace de transport alternative, cum ar fi bicicletele, motocicletele, mopedele”, se arată în expunerea de motive.
Aceste soluţii se pot concretiza „în utilizarea benzilor dedicate circulaţiei mijloacelor de transport în comun şi de către conducătorii de motociclete şi mopede”, respectiv în „posibilitatea acestora de a înainta între sau pe lângă coloanele de autovehicule oprite la semafor sau la bariera de trecere la nivel cu calea ferată, cu respectarea măsurilor de siguranţă.”
Argumentaţia proiectului este semnată, în numele iniţiatorilor, de şase parlamentari UDMR-USR-PNL-PSD, primii trei fiind Kelemen Hunor, Ionuţ Moşteanu şi Sebastian Burduja.
Toţi trei conduc motociclete, imagine pe care au oferit-o şi în momente importante din cariera lor politică.
Atunci când şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale anulate din noiembrie 2024, liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a deplasat cu motocicleta la Biroul Electoral Central.
Pe contul său de Facebook, dar şi pe cel al UDMR, au mai fost postate, ocazional, imagini cu politicianul pe motocicletă.
Primele anunţuri de promovare electorală a lui Sebastian Burduja la alegerile pentru Primăria Capitalei, din iunie 2024, aveau în centru imaginea sa de motociclist.
„Un motociclist în lupta pentru Primăria Municipiului București”, suna unul din materiale, care relua un interviu acordat de politician pentru o revistă de specialitate. Şi el păstrează în social media imagini în această postură.
La rândul său, Ionuţ Moşteanu, care anunţase public, în iunie 2025, iniţierea acestui proiect de lege, este fost practicant de motociclism de tip enduro (pe teren accidentat), după cum declara într-un interviu.
De altfel, pe contul său personal de Facebook imaginea de profil îl înfăţişează la o astfel de competiţie, din trecut.
El explica atunci că propunerea a venit din partea unei asociaţii, MotoADN. Europa Liberă a discutat cu președintele acestei asociații pentru a-i afla argumentele.
Am încercat să îi contactăm şi pe cei trei iniţiatori-motociclişti ai legii din Parlament, însă doar Sebastian Burduja a răspuns.
El spune că s-a urcat pentru prima oară pe o motocicletă la vârsta de 16 ani şi conduce şi acum, însă ocazional. Are o Mazda de mai multă vreme și și-a cumpărat recent şi un Harley Davidson la mâna a doua.
Spune că iniţiativa de lege, lansată de facto de Ionuţ Moşteanu, are într-adevăr la bază şi „experienţa pe două roţi”, nu însă pentru a reglementa în interes propriu, ci „în ideea că poate fi gestionat mai bine traficul”.
Burduja admite că proiectul naşte deja dezbateri și spune că a văzut şi remarcile părţii sindicale ale Consiliului Economic şi Social şi unele obiecţii venite dinspre Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
„Per total, scopul e să încurajăm mobilitatea pe două roți, inclusiv pe motociclete, pe motoscutere, pentru că ajută cu degrevarea traficului”, adaugă deputatul PNL.
Mai mult, există un trend european în acest sens şi în orice metropolă, de talia Bucureştiului, adaugă el: „Vedem că sunt mult mai multe motociclete și scutere în trafic și asta nu face decât să sprijine mobilitatea oamenilor.”
Ce spune Poliţia Rutieră
Conform informaţiilor Europei Libere, Guvernul – mai exact Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – ar pregăti un aviz nefavorabil cu privire la proiectul celor trei parlamentari motociliști. Asta în contextul în care a lansat recent o dezbatere a unui proiect amplu de creştere a siguranţei rutiere - Siguranţă în trafic - care integrează atât programul de monitorizare video E-sigur, în curs deja, precum ți alte tipuri de modificări ale legislaţiei rutiere.
Deocamdată, Poliţia aşteaptă sugestii de la toţi cei interesaţi să le ofere, de la administraţii locale, la asigurători, conducători de orice tip de vehicul sau pietoni, după care iniţiativa ar urma să devină şi proiect legislativ.
Până atunci, referitor la modificările propuse prin proiectul care îi vizează pe motociclişti şi conducătorii de mopede, comisarul-şef Bogdan Oproiu, de la Direcţia Generală a Poliţiei Rutiere, spune că acestea pot contribui la fluidizare, dar unele măsuri trebuie studiate atent.
De exemplu, posibilitatea motocicliştilor de a trece printre coloanele de maşini, dacă nu încalcă marcajul rutier (asociaţia iniţiatoare a precizat că s-a avut în vedere axul drumului - adică să nu intre pe contrasens) poate duce la situaţii în care, mai ales dacă drumul este îngust, aceştia circulă pe linia de demarcaţie dintre două benzi de pe acelaşi sens, sau o încalcă în deplasare, deşi poate fi una continuă.
„Marcajul discontinuu ne permite să îl încălcăm, pentru a face o depășire, pentru a ocoli un obstacol sau pentru a devansa; în schimb, pentru orice marcaj continuu este interzisă încălcarea sa”, subliniază el. „De regulă, rămâne însă spaţiu pe bandă, între o maşină aflată în aşteptare şi marcajul dintre benzi”, explică Oproiu, adăugând că, dacă proiectul va ajunge să fie aprobat, va trebui studiat dacă este nevoie de vreo adaptare suplimentară.
În privinţa spaţiului de siguranţă (de 3 metri) propus înainte de trecerile de pietoni, intersecţii şi treceri la nivel cu calea ferată, acesta„va trebui foarte bine delimitat pentru a fi observat ușor de către conducătorii auto, astfel încât să rămână tot timpul liber, că acesta e şi scopul, să ofere un plus de siguranţă; ajungând primii la semafor, sau trecere de cale ferată, nu va mai fi acel disconfort care poate apărea între şoferul clasic şi motociclist sau mopedist”, spune Bogdan Oproiu.
Circulaţia motocicletelor pe benzile dedicate de autobuz ar putea fi adaptată însă la realităţile şi opţiunile administraţiilor locale, propune Poliţia Română în proiectul „Siguranţă în trafic”.
Bogdan Opriu spune că este de dorit o astfel de adaptare, mai ales că pot apărea situaţii particulare: de exemplu, un conducător de scuter, inclusiv livrator, conduce pe banda de autobuz, dar la un moment dat trebuie să vireze pe o străduţă de pe sens opus. „Va trebui ca astfel de manevre să fie făcute în maximă siguranţă.”
Parcarea motocicletelor şi mopedelor pe trotuar, cât timp rămâne spaţiu suficient pentru pietoni, poate fi de bun augur – o soluție mai bună decât lăsarea lor haotică, în tot felul de locuri din oraşe.
Comisarul-şef mai spune că poliţiştii se pot adapta şi la modificări punctuale de legislaţie, cum s-a mai întâmplat în trecut, la fel şi la modificări mai extinse. Dacă proiectul privind motocicliştii va fi adoptat, misiunea poliţiştilor de a sancţiona abaterile din trafic poate fi mai uşoară, deşi regulile de bază rămân.
Deplasarea motocicliştilor printre maşini, dacă nu încalcă marcajul, nu este interzisă expres de legislaţie, dar „avem metode specifice de a depista cine este în culpă; atât şoferii, inclusiv când deschid portiera, în coloană fiind, dar şi motocicliştii, trebuie să se asigure în permanenţă.”
Pe de altă parte, dacă va fi creat un spaţiu de siguranţă lângă trecerile de pietoni, pentru motociclişti, şoferii care staţionează acolo vor putea fi sancţionaţi. Reprezentantul Poliţiei Rutiere a mai spus că, în prezent, motocicliştii nu reprezintă o categorie care în sine crează probleme în trafic.
„Fac o şcoală de şoferi totuşi, au cunoştinţe rutiere”, subliniază reprezentantul Poliției Rutiere.
În schimb, utilizarea trotinetelor electrice, fie închiriate, fie personale, reprezintă o provocare importantă în circulaţie, a spus Bogdan Oproiu. Au fost şi sunt proiecte de lege pe temă, iar unul, privind obligativitatea RCA pentru astfel de vehicule, a fost adoptat recent de Parlament.
Asociaţie a motocicliştilor: Sunt doleanţe mai vechi ale comunităţii
Proiectul legislativ ajuns în Parlament are la bază o propunere a asociaţiei MotoADN, care a iniţiat şi o petiţie pe această temă, la un eveniment organizat în acest an.
Preşedintele asociaţiei, Răzvan Pavel, spune că modificările propuse în proiect şi asumate de parlamentari sunt doleanţe mai vechi din partea comunităţii de motociclişti, una în creştere. Admite că în susţinerea iniţiativei de către parlamentari a contat şi pasiunea unora dintre ei pentru motociclete.
Totuşi, e în primul rând „o măsură care vrea să ajute mult mobilitatea urbană, pentru că toți trăim în niște orașe extrem de aglomerate”. „Nu e o chestie inventată de noi, se practică în toată Europa”, adaugă el.
„Cine a fost în ţările vestice, în unele cel puţin, a putut constata „accesul vehiculelor cu motor pe două roți pe banda de autobuz, banda de staționare înainte de zona de semafor și locuri de parcare dedicate vehiculelor pe două roți”, explică Răzvan Pavel.
În privinţa posibilităţii strecurării motocicliştilor pe lângă maşini, spune că se practică şi în Europa şi în România, fără să fie interzis în mod expres prin lege.
„Este la limită, depinde cum se interpretează anumite paragrafe, dar de foarte multe ori se poate face”, spune el.
A precizat că prevederea de a nu încălca marcajul de delimitare al benzii de circulaţie se referă la a nu intra pe contrasens. „Dacă avem două-trei benzi de mers, ok, atunci se poate trece de marcaj (presupunând că este intermitent, n.r.), acesta e sensul propunerii”, afirmă Răzvan Pavel.
Reglementarea acestei posibilităţi prin lege va oferi astfel claritate, chiar dacă îi este greu în momentul de față să explice, ipotetic, cum ar fi aplicate sancţiunile într-un accident între o maşină în mers şi o motocicletă care trece, pe aceeaşi bandă, pe lângă ea.
El subliniază că asociaţia nu încurajează, pe de altă parte, deplasările şi depăşirile altor maşini în zigzag, şi că este nevoie de mai multă disciplină şi respect reciproc, atât din partea şoferilor, cât şi a motociciliştilor.
În Franţa e stabilită clar banda pe care motocicliştii pot trece pe lângă maşini, adaugă Răzvan Pavel.
El este optimist că proiectul va fi asumat şi de Camera Deputaţilor, fără modificări radicale şi că va ajunge la adoptarea finală şi promulgarea de către preşedintele României.
Specialişti în şofat: de la măsuri binevenite, la nevoia de educaţie şi adaptarea la infrastructură
Fostul campion la raliuri Titi Aur, specialist în conducere defensivă, consideră că reglementarea unor reguli noi pentru motociclişti e de bun augur.
Atrage atenția, însă, că astfel de modificări, care vizează un segment precis de oameni din trafic, ar trebui integrat într-un masterplan care să includă măsuri concrete de îmbunătăţire a educaţiei rutiere, conştientizare a riscurilor şi mediatizare a modificărilor regulilor din trafic.
Chiar dacă intenţiile sunt bune, traficul rutier e adesea o junglă, spune el.
„Circa jumătate din români nu au permis din conducere şi nu au trecut prin nicio formă de şcolarizare, deci nu ştiu minimele reguli. Apoi şi şoferii şi conducătorii de motociclete trec printr-o şcoală superficială”, subliniază Titi Aur.
Bogdan Marişca, multiplu campion la raliuri şi specialist în conducere defensivă, invită la prudenţă şi la analize atente.
El spune că astfel de reglementări vizează mai degrabă automobiliştii, pentru că motocicliştii se strecoară oricum printre maşini.
„Să circule motocicletele pe benzile dedicate de autobuz nu văd o problemă, dar trebuie văzut în realitate cât spaţiu şi unde este spaţiu să se deplaseze (pe lângă maşini, n.r.)”, spune Marişca.
Dacă proiectul devine lege, măsurile nu vor schimba neapărat realităţile din trafic, dar vor responsabiliza mai mult, mai ales şoferii şi pasagerii.
Pe de altă parte, unele persoane pot fi încurajate, odată ce regulile vor deveni clare, să utilizeze, atunci când vremea o permite, mijloace alternative de deplasare.
Problema este că poate exista şi un revers, cel puţin până oamenii s-ar obişnui cu noile reguli: „Ce faci când trece un pieton printre maşinile oprite la semafor, pe principiul că nu are cine să vină, şi vine un motociclist?”, se întreabă Marișca.
Este de părere că începutul unor schimbări de acest fel ar trebui să plece de la o prudenţă mai mare în trafic „şi apoi să vedem ce modalităţi de decongestionare avem, punctual”, câtă vreme fie pietoni, fie şoferi, fie motociclişti, tind să forţeze sau depăşească regulile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
