„Eu ar trebui să concediez aproximativ 200 de oameni, să îmi zică cineva cum să fac asta”, spune primarul municipiului Pitești, Cristian Gentea (PSD), pentru Europa Liberă.
Orașul cu aproape 165.000 de locuitori (conform datelor de domiciliu) –145.000 de locuitori potrivit celui recensământului din 2021 - are o schemă aprobată la nivel local de 926 de posturi, din care 808 sunt ocupate.
La o reducere de 40% a posturilor totale, municipiul ar pierde 202 posturi ocupate în prezent - adică un sfert din angajați.
La o reducere de 45%, numărul angajaților ar trebui redus cu 237.
Chiar și dacă s-ar fi optat pentru o reducere a posturilor cu 25%, așa cum agreaseră în primă fază liderii coaliției de guvernare, municipiul tot ar fi pierdut peste 150 de angajați.
Doar în trei unități administrativ teritoriale (UAT-uri) ar trebui eliminate mai multe posturi: primăriile sectoarelor 2 și 3 din București, respectiv cea din Ploiești, conform unei simulări prezentate marți de premierul Ilie Bolojan.
Primăriile din orașe medii, precum Târgu-Mureș sau Suceava, dar și din municipii mari, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Galați, ar urma să taie și ele între 130 și peste 200 de angajați, înspre 15% din totalul posturilor ocupate.
Consilii județene precum Argeș, Neamț sau Mureș au de făcut și ele reduceri de peste 130 de oameni.
Sunt municipii și orașe non-reședință de județ unde proporția reducerilor este și mai mare: recordul este la Medgidia, în județul Constanța, unde primăria ar trebui să renunțe la cel puțin o treime din posturile ocupate.
Aflat la al doilea mandat de edil al Piteștiului, Cristian Gentea spune că numărul angajaților din primărie și structurile sale a crescut „cu doar” 12 față de primul său mandat, cel din 2020-2024. Adică de la 796 la 808. În continuare sunt 47 de posturi vacante.
Pe lângă posturile care asigură serviciile de bază, organigrama include și serviciile de administrare a domeniului public, patrimoniu, centrul cultural, poliția locală și opt posturi conexe clubului sportiv FC Argeș.
„Nu am venit să angajez sute de oameni și am preluat o situație delicată, dar am reușit să facem și treabă”, se laudă edilul.
În numerele de posturi ocupate în primării și consilii județene prezentate de Guvern sunt incluși și angajații Poliției Locale, Evidenței Persoanelor, respectiv de la Serviciul de implementare a proiectelor cu fonduri UE.
Aceste categorii sunt evidențiate distinct în legislație și nu fac obiectul tăierilor „în bloc” pregătite de Guvern.
O precizare se impune la Poliția Locală, unde ar urma să se aplice o reducere de personal prin schimbarea raportului permis în prezent, de un polițist local la 1.000 de locuitori, la 1 la 1.200 de locuitori.
Baza principală de posturi – menționată prin grile de posturi maxime în lege (OUG 63 din 2010) – din care Guvernul intenționează să reducă între 40% și 45% este, la rândul său, una diversă: include atât compartimentele de specialitate ale primăriilor (juridic, urbanism, achiziții etc.) deservite de funcționari publici și personal contractual, cât și angajați responsabili de spații verzi și alte lucrări stradale, parcări sau servicii culturale.
„Deocamdată nici eu, dar nici alți primari, nu înțelegem de unde trebuie să tăiem, pentru că ni se cer tot alte date. Reducem și polițiștii locali, nu îi reducem, că i-am redus odată?”, se întreabă nedumerit primarul Piteștiului.
El se referă la faptul că, prin schimbarea raportului de un polițist la 1.200 de locuitori, variantă pe care Coaliția a căzut de acord, numărul posturilor se reduce oricum. De exemplu, la Pitești în loc de 177 de posturi, primăria poate avea doar 137 de posturi de polițist local.
Dacă cel puțin o parte din diferență înseamnă posturi vacante, iar municipalitatea trebuie să reducă peste 200 de angajați, reduce și din polițiștii angajați efectiv, diminuând și mai tare raportul de un angajat la 1.200 de locuitori? E o întrebare la care Gentea spune că nu are răspuns și nici Guvernul nu a oferit unul.
Edilul mai are o nedumerire: „Am întrebat ce fac cu serviciile. Fac din două servicii cu câte zece angajați, cât permite legea, unul cu 12 angajați, organizez concurs pentru 20 de posturi și ultimii pleacă acasă?”.
O altă variantă ar fi să transforme serviciul de Administrare al Domeniului Public - care se ocupă inclusiv de asfaltări și parcări - în societate comercială, așa cum există în cazul unor municipalități. Însă primarul Piteștiului crede că în această situație costurile ar fi mai mari.
Cristian Gentea și-a exprimat nedumeririle public și anterior dialogului cu Europa Liberă, iar premierul Ilie Bolojan i-a transmis să își respecte alegătorii, potrivit Hotnews.
Edilul a transmis o replică pe pagina sa de Facebook, subliniind că semnele de întrebare îi sunt împărtășite și de mulți dintre primarii din Asociația Municipiilor din România (AMR), în discuții informale de pe grupul asociației.
Cum propune Guvernul să fie făcute reducerile. Studiu de caz: Primăria Sectorului 4 din București
În simularea de reduceri cu procente de 40% - 45% din totalul posturilor din administrația locală, despre care susține că va rezulta în diminuarea în medie cu 10% a posturilor ocupate efectiv, Guvernul a folosit ca punct de plecare (și de aplicare a reducerilor) grilele cu numărul maxim de posturi admise.
Grilele sunt prevăzute în anexa 1 a Ordonanței de Urgență 63 din 2010 a Guvernului, cu modificări ulterioare. Ele sunt stabilite în funcție de tipul Unității Administrativ Teritoriale (UAT) - Consiliu Județean, primărie de comună, oraș sau municipiu.
Suplimentar grilelor, legea menționează distinct cinci categorii de posturi din: serviciile de evidență a populației, poliția locală (cu raport de 1 la 1.000 de locuitori), implementare UE, post-implementare și microbuze școlare - aceste categorii sunt distincte în lege (OUG 63 / 2010). Și sunt stabilite în funcție de numărul locuitorilor, respectiv valoarea proiectelor UE. Despre posturile respective, guvernul a transmis că nu fac obiectul reducerilor, cu excepția poliției locale, unde raportul este crescut de la un polițist local la 1.000 de locuitori, la 1 la 1.200 de locuitori.
Vom ilustra mecanismul, cu un exemplu aleator: sectorul 4 din București.
Totalul actual (adică schema de personal maximă pe care o poate avea un UAT) se obține prin însumarea numărul maxim de posturi admis de lege pentru o primărie și numărul de posturi din cele cinci categorii amintite, aprobate în organigrama UAT-ului.
În cazul sectorului 4, maximul admis de lege e de 841 de posturi, la care se adaugă 66 de posturi de Evidența persoanelor, 332 la Poliția Locală și 10 la implementare proiecte UE. Total: 1.249 de posturi.
Totalul cu reducere (de 40% sau 45%) se obține prin scăderea procentului din numărul de posturi maxim admis, la care se adaugă angajații celor cinci servicii enumerate distinct în lege. De această dată, numărul de posturi de poliție locală se adaugă cu un raport de 1 la 1.200.
În cazul sectorului 4 asta înseamnă: reducere de 40% (din 841), adică 505 + 66 (Evidența persoanelor), 10 (implementare proiecte UE) și 279 (polițiști locali, prin aplicarea raportului de unu la 1.200 locuitori).
Rezultă: 860 de posturi permise în continuare la o reducere de 40%.
Prin aplicarea procentului de 45% rezultă 818 posturi.
Impactul posturilor ocupate care trebuie reduse se obține prin scăderea din totalul redus a numărului de posturi ocupate.
La sectorul 4 sunt doar 426 de posturi ocupate, astfel că rezultă un plus de 434 de angajări pe care primăria le poate face, în varianta de reducere cu 40%. În cea cu 45% reducere tot mai poate angaja aproape 394 de oameni.
În cazul UAT-urilor la care numărul posturilor ocupate este mai mare decât cel rezultat din aplicarea reducerilor de 40% sau 45% diferența de posturi ar urma să fie tăiată.
Președinta Asociația Municipiilor din România, Olguța Vasilescu (PSD), la rândul său primăriță în Craiova, spune că nemulțumirile sunt reale și că Asociația - implicată în mai multe runde de negocieri cu Guvernul - va avansa noi propuneri către executiv.
Primăria Craiovei ar trebui să reducă între 96 și 132 de posturi, adică între 10% - 15% din cele peste 800 de posturi totale ocupate, în funcție de procentul de tăiere pentru care va opta Guvernul.
„Ar urma să tăiem de la Poliția Locală și de la funcționari, dar încă nu am stabilit de unde. Așteptăm să vedem propunerea revizuită a Guvernului”, spune ea.
Și viceprimarul din Târgu-Mureș, Kovács Mihály Levente (UDMR), spune că este încă prematur să se pronunțe cu privire la desființarea unui număr specific de posturi. La cum arată lucrurile, ar trebui să reducă între 26% și 30% din numărul celor angajați efectiv.
„Au fost deja mai multe scenarii, nu avem forma finală a legii și nu am făcut o analiză după ultimele cifre, dar pot spune că sunt direcții unde avem chiar posturi deficitare, de exemplu avem o lipsă de ingineri, care să ducă un proiect de la A la Z”, spune el.
Situația e similară și la Consiliul Județean Mureș – instituția are de tăiat minimum 135 de posturi.
Municipii mari precum Cluj-Napoca și Timișoara trebuie să facă și ele reduceri similare, de circa 15% din posturile ocupate, însemnând cel puțin 138 de posturi la fiecare dintre ele.
La Iași, situația este diferită: primăria ar trebui să renunțe la doar 25 de angajați, deși numărul de posturi ocupate (aproape 1.000) e mai mare decât la Timișoara și Cluj-Napoca.
În Iași, peste 120 din acești angajați sunt la serviciul de post-implementare proiecte europene – o situație care nu e întâlnită la cele două primării din vestul și centrul țării. De asemenea, instituția ieșeană are un serviciu mai numeros de Evidența persoanelor. Iar aceste două categorii nu sunt vizate de reducerile de personal.
Președinta AMR, Olguța Vasilescu l-a criticat pe premier că a dat în conferința de presă recentă exemplul Primăriei Oradea, pe care a condus-o în trecut, și care nu mai are de făcut reduceri.
Cluj, Timișoara sau Iași sunt însă orașe mai mari și cu o complexitate a serviciilor mult mai ridicată, astfel că nu poate fi aplicată aceeași unitate de măsură, susține Vasilescu.
Ea mai subliniază că majoritatea covârșitoare a municipiilor, la fel ca restul primăriilor, oricum nu au aprobat schemele de personal la nivelurile maxime permise de lege.
De precizat, pe de altă parte, că sunt și municipii mari, precum Constanța sau Oradea, dar și Brăila sau Bacău, în care administrațiile locale mai pot face, teoretic, angajări.
Practic ce face diferența între UAT-urile care trebuie să taie și cele care pot angaja este gradul de ocupare al schemelor de personal aprobate.
De exemplu, primăriile din Galați și Constanța au scheme de personal similare - puțin peste 1.050 de persoane - dar în timp ce primul oraș are 870 de posturi ocupate, cel de-al doilea are doar 634.
La București, tăieri doar în jumătate din sectoare
Bucureștiul, cu Primăria Generală și cele șase sectoare, copiază la rândul lui situația din țară.
În jumătate dintre primării, adică sectoarele 2, 3 și 6, ar trebui făcute tăieri masive. La sectoarele 1, 4 și 5, primarii ar mai putea angaja oameni.
La Primăria Municipiului Bucureștiului, care are și cele mai multe posturi ocupate (peste 3.100), ar trebui reduse 13 din aceste posturi în cazul unei reduceri de 40%. Tăierile s-ar duce la 233 din posturile ocupate, dacă ar fi aplicată o reducere generală de 45%.
În schimb, în sectorul 2 al capitalei, reducerile totalizează un sfert din cele 1.230 de posturi ocupate - în varianta de reduceri cu 40%, respectiv aproape o treime din angajați - în varianta cu reducere de 45%.
De precizat că sectorul 2 este totuși cel mai puțin numeros dintre cele trei sectoare ale capitalei unde ar urma să aibă loc reduceri de personal. Are sub 360.000 de locuitori domiciliați aici, față de peste 395.000 în sectorul 6 și peste 480.000 în sectorul 3.
Datele recensământului arată populații mai mici în fiecare dintre ele, dar diferența dintre acestea se păstrează.
Primarul sectorului 2, Rareș Hopincă (PSD), nu a răspuns solicitării Europei Libere pentru un punct de vedere legat de reducerile pe care ar putea fi nevoit să le facă.
Tăierile plănuite de Guvern pun însă în încurcătură și primari liberali, formațiune condusă de premierul Ilie Bolojan.
Pe 31 august, amploarea reducerilor din administrația publică a fost subiect de dispută în Coaliție. PSD a considerat că procentele propuse Ilie Bolojan sunt prea mari.
A doua zi, prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a explicat de ce numai o reducere de cel puțin 40% are afecta și posturi efectiv ocupate din administrație.
Asta pentru că din cele peste 180.000 de posturi (circa 190.000, conform datelor prezentate ulterior de Guvern) care pot fi înființate în cele peste 3.200 de primării și consilii județene din țară, în organigramele acestora ar fi prinse doar 158.000, din care ocupate sunt doar 127.500 (129.000, potrivit cifrelor revizuite ulterior de Guvern).
„Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie (față de plafonul maxim, n.r.)”, a explicat el, concluzionând că „reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.”
O reducere de 40% a plafonului maxim de posturi înseamnă în fapt reducerea în medie, cu doar 10% a posturilor ocupate în administrația locală din țară, a subliniat el. Jumătatea din UAT-uri ar trebui să facă reduceri, între 1-2% și 20%.
În realitate, potrivit simulării publicate de Guvern pe 2 septembrie, sunt primării care au de redus peste 20% sau chiar spre o treime din personal.
Chiar primăria pe care Ciucu o conduce ar trebuie să concedieze 219 oameni, adică 17,5% din posturile ocupate. La o reducere și mai drastică, ar însemna o scădere a posturilor de peste 21%.
Ciprian Ciucu nu ne-a oferit un punct de vedere cu privire la cum ar putea face reducerile.
Sectorul 3 - reducerile care nu sunt reduceri
În sectorul 3 din București ar urma să fie reduse între 168 și 213 posturi dintre cele 1.250 ocupate.
Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, spune că o reducere de 45% „e chiar prea mică”, raportat la aparatul de specialitate pe care îl are, care cuprinde serviciile de bază ale unei primării, de la urbanism la juridic.
El susține că primăria nici nu are nevoie de Guvern ca să facă reduceri, întrucât din schema de angajări aprobată pentru aparatul de specialitate - de 855 de persoane - numărul angajaților funcționari publici este sub 50%. Și acest număr va fi redus, spune Negoiță.
Urmează un dar, spune primarul.
Dacă este vorba de angajații care asigură paza și mentenanța în școli - de la electricieni, la tâmplari și instalatori - sau angajați de la asfaltări și alte lucrări publice în regim propriu, eventuale reduceri nu mai sunt fezabile, explică Robert Negoiță.
„Dacă îi dau afară mă costă dublu, cu societăți care să facă asta”, spune primarul sectorului 3.
Apar nuanțe și la reducerea de personal din aparatul de specialitate al primarului. Negoiță afirmă că va reface organigrama și ar urma să renunțe la angajați dispensabili, dar dă de înțeles că aceștia vor fi direcționați spre aparatul de control al primarului.
„Vreau să întăresc componenta de control, tocmai să ne asigurăm că oamenii își fac treaba”, spune el.
Întrebat de unde va reduce cele 168 de posturi care apar în simularea Guvernului, Negoiță răspunde evaziv.
Ajunge în cele din urmă la concluzia că Guvernul trebuie doar să se asigure că fiecare primărie își face curățenie în ogradă și își eficientizează activitatea. Asta ar reprezenta idealul și care ar fi „irealizabil”.
Negoiță spune că există o soluție, nu ideală, ci corectă pentru o reformă „eficientă”.
„Noi, la sectorul 3, am impus un normativ, la fel ca în construcții și alte meserii, și asta ar trebui extins: știm exact cât timp e necesar pentru prelucrarea dosarelor și în funcție de asta știm cât poate lucra în mod real un om într-o zi; pasul doi, digitalizez operațiunile și reduc timpul necesar la unele operațiuni la zero”, adaugă Robert Negoiță.
De ce vrea Guvernul să reducă între 40 și 45% din posturile din administrația locală
Reforma administrației locale este una din legile inițiate de Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, pentru reducerea cheltuielilor în sectorul public. Urma să facă parte din al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea pe 1 septembrie.
Nu a mai fost inclus între legile asumate, după ce, cu o zi înainte, premierul și alți lideri din PNL nu au ajuns la un acord cu cei de la PSD cu privire la procentul tăierilor de personal.
Premierul Ilie Bolojan și Guvernul a susținut că Executivul și Ministerul Dezvoltării au realizat că este nevoie de o reducere de minimum 40% din numărul total al posturilor permise de legislație ca reducerile de personal să aibă efect.
PSD a contestat schimbarea peste noapte a procentului și a acuzat o inexactitate a cifrelor, în condițiile în care Coaliția căzuse de acord, cu câteva zile înainte, pe o reducere de 25%. În forma inițiată și pusă în consultare publică de Ministerul Dezvoltării, din 7 august, reducerea era chiar mai mică, de 20%.
Guvernul a revenit cu noi date marți, 2 septembrie - pe baza raportărilor prefecturilor - și a transmis că numărul maxim de posturi pe care îl pot avea cele peste 3.200 de primării și consilii județene din țară este de circa 190.000.
Dintre acestea sunt ocupate efectiv doar 129.000. Restul – 61.000 – sunt fie vacante, fie nu au fost incluse în organigramele instituțiilor publice.
În condițiile în care reducerile se aplică raportat la numărul maxim admis, guvernul susține că „orice reducere mai mică de 30% (față de schemele maximale de personal, n.r.) nu are decât efecte marginale”.
Astfel, o reducere de 40% din posturile maxime admise înseamnă la nivel național reducerea a circa 10% din posturile efective: adică 13.000 de posturi.
În aproximativ jumătate din cele peste 3.200 de UAT-uri din România ar urma să reducă cel puțin un post ocupat, în varianta reducerii de 40% din palfonul maxim admis. Minim 10 posturi ocupate ar urma să reducă peste 180 de municipii, orașe și comune. Comune precum Gropnița sau Românești, din județul Iași, ar urma să reducă la jumătate personalul, ce numără 24, respectiv 19 posturi ocupate.
La celălalt pol, Consilii Județene precum Iași, Constanța, de la Olt sau primării ca Tulcea, Brăila, Bacău, sau Târgoviște respectiv primăriile din sectoarele 1, 4 și 5 ar mai putea angaja cel puțin câte 100 de persoane fiecare (Târgoviște) și chiar peste 400 (Cj Iași și Primăria sectorului 4).
Guvernul a anunțat că a cerut prefecturilor o nouă actualizare de date, iar o formă nouă a proiectului de lege nu a fost lansată încă în consultare publică.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
