Rolul Realitatea Plus în planul lui Călin Georgescu. Procurori: fake-urile din emisiuni „au pus în pericol securitatea naţională”

„De 20 de ori apare numele «Culisele Statului Paralel» în rechizitoriu; de 16 ori Realitatea Plus și de 13 ori Alexandreasca. Și mă întreb, «bă, de ce nu m-au chemat și pe mine?». Pentru că, bineînțeles, totul este doar o poveste cusută cu ață albă”.

Moderatoarea Anca Alexandrescu și-a început astfel emisiunea „Culisele Statului Paralel”, difuzată de postul Realitatea Plus în seara de 16 septembrie – ziua în care fostul candidat la președinție Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru acțiuni contra ordinii constituționale și comunicare de informații false.

În timpul discursului, pe ecranul de la Realitatea Plus rulau titluri scrise cu litere de-o șchioapă – „Pactul hidrei care ține țara în lanțuri. Dezvăluiri șoc”, „Documentul făcut la comandă, demontat punct cu punct”.

Au urmat apoi câteva ore în care moderatoarea Anca Alexandrescu și invitații ei au încercat să demonteze rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul de tentativă de lovitură de stat în care sunt acuzați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane.

Aceeași emisiune de la Realitatea Plus a fost, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, principala tribună a fostului candidat, actual inculpat, Călin Georgescu – despre care autoritățile române spun că ar fi fost sprijinit de Rusia pentru a câștiga anul trecut președinția.

Acuzațiile de răspândire de informații false care i se aduc lui Călin Georgescu au legătură cu declarațiile făcute în două emisiuni moderate de Anca Alexandrescu, care apar în rechizitoriul întocmit de procurori.

„În seara zilelor de 7 decembrie 2024 și 12 decembrie 2024, cunoscând caracterul nereal al acestora, în baza aceleiași rezoluții infracționale [Călin Georgescu] a răspândit către publicul larg informații false, materializate sub forma unor alegații privind intrarea României în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina ca plan pentru împiedicarea instalării președintelui SUA, Donald Trump, și a lansat afirmații de natură a afecta încrederea populației în Ministerul Apărării Naționale și, în mod colateral, apte să inducă teama în rândul urmăritorilor din perspectiva posibilei implicări active a României în conflictul militar aflat în desfășurare.”

Sursa: Rechizitoriu Parchetul General

„Nu putem vorbi aici de o greșeală sau de o întâmplare”, explică pentru Europa Liberă, Valentin Jucan, vicepreședintele CNA declarațiile de la Realitatea Plus.

„Comportamentul postului ține de ceva asumat editorial. Nu este doar aprecierea noastră: chiar reprezentanții postului au spus public că îl susțin pe Călin Georgescu și că postul este «al poporului»”, susținând astfel politic un candidat”, adaugă acesta.

„Ceea ce denunță în sine o renunțare completă la orice echilibru și la orice tip de informare corectă”, mai spune Valentin Jucan.

Ce declarații au atras atenția procurorilor?

În rechizitoriu, procurorii spun că informațiile false promovate de Călin Georgescu în emisiunile de la Realitatea Plus au pus în pericol securitatea națională. Asta pentru că multe dintre ele au fost făcute în zilele de după anularea alegerilor prezidențiale (6 decembrie 2024), când societatea românească era scindată și o bună parte a ei era nemulțumită de decizia Curții Constituționale.

„Comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator [...] în cadrul emisiunii «Culisele statului paralel» difuzată de postul de televiziune Realitatea Plus, prin prisma conținutului informațional, a contextului socio-politic în care acestea au fost diseminate și a intenției manifeste de a antrena o reacție colectivă amplă ca formă de presiune asupra mecanismelor constituționale, prin exploatarea nemulțumirii colective provocată în rândul unei societăți profund polarizate, au pus în pericol securitatea naţională”, spun procurorii.

• 7 decembrie 2024 – Emisiunea „Culisele statului paralel”, Realitatea Plus

Discursul lui Călin Georgescu din emisiunea menționată în rechizitoriu combină teze conspiraționiste cu apeluri politice directe.

Georgescu afirma atunci că are o susținere populară covârșitoare și prezenta situația ca pe o „acțiune dublă”, orchestrată de administrația Biden pentru a împiedica numirea lui Donald Trump și pentru a forța implicarea României într-un război.

Războiul era descris ca instrument menit să acopere fraude financiare și corupția politică, iar România ar fi fost, în acea logică, piesa cheie prin care conflictul putea fi declanșat.

Georgescu susținea că linia sa politică ar fi fost pacea și protejarea poporului român de un război „care nu este al nostru”.

În paralel, la aceeași emisiune, Georgescu și-a mobilizat susținătorii să ignore deciziile Curții Constituționale și să meargă la vot la turul II, care fusese anulat, prezentând acest gest ca un act de rezistență și drept câștigat în 1989.

„Obiectivul lor principal este intrarea în război. Acesta este obiectivul principal [...] Și acesta este mesajul meu: în mod real, în fața secțiilor de vot, în țară și în străinătate, pentru că nu poate să învingă dorința și puterea unui popor Curtea Constituțională. Este nevoie să fim unii lângă alții la vot, mâine. Eu, personal, voi fi la secția de votare din Mogoșoaia la ora 8:00 și voi aștepta să-mi pot exercita dreptul la vot [...]

Este dreptul nostru câștigat în 1989, iar instituțiile statului sunt practic obligate să deschidă calea spre democrație [....] Intenția lor, mai ales după câștigul președintelui Trump la alegeri, este ca să fie declarată stare de urgență și atunci președintele Trump nu mai poate să fie numit.

Pentru că declanșarea acestui război se poate face strict prin România. Or România, odată ce intră în acest război, ca țară membră NATO, automat America, ca țară membră NATO, se oprește practic numirea președintelui Trump, întrucât, până în momentul acesta, președintele pe funcție este Biden.

Eu nu doresc altceva decât să apăr poporul de un război care nu este al nostru [...] Pentru ei războiul este unica șansă de a se menține la putere. ”

Sursa: Rechizitoriu Parchetul General

• 12 decembrie 2024 – Emisiunea „Culisele statului paralel”, Realitatea Plus

Călin Georgescu, din nou invitat, afirma în acea seară că poporul român este „inamicul public numărul unu” și că scopul real al clasei politice este masacrarea prin război.

El sugera că România este destabilizată intenționat și spunea despre sine însuși că este ținta unor atacuri de discreditare care, de fapt, ar reprezenta o încercare de „eliminare a poporului român”.

Georgescu a criticat liderii politici globali, pe care i-a acuzat că mimează dorința de pace, dar în realitate „mișcă armele” și tratează România ca pe un „câmp experimental”.

În contrast, s-a prezentat ca apărător al poporului român, pe care îl descria ca fiind demn și muncitor, și spunea că alegerea sa ca președinte este providențială.

„Noi nu avem pace în interiorul țării. Păi cum putem să avem pace în exteriorul țării? N-avem cum. N-avem cum, este imposibil [...] Doar discreditare, exact cum ați spus și dumneavoastră, pentru eliminarea mea din competiție, adică nu a mea, mă scuzați vă rog, a poporului român. Asta se dorește, eliminarea poporului român [...]

Doamna Alexandrescu, știți care este inamicul public numărul unu? Vă spun eu: Poporul român, ăsta este inamicul public numărul unu și o spun cu toată responsabilitatea mea de om și de român. Adică prin mine vor să dea un exemplu poporului: Îngenunchiați! Despre asta este vorba. Or poporul român s-a săturat [....]

Pentru ei (n.r. se referă la liderii globali), România este un câmp experimental. România nu este un câmp experimental, este o țară demnă, cu oameni demni, cu oameni frumoși și oameni care își doresc pacea și prosperitatea prin munca mâinilor lor, despre asta vorbim aici.

Asta este esența vieții și esența acestei mișcări pe care eu am făcut-o, de aceea am spus că nu este o campanie electorală, ci este o chemare, este o lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. Nu vor să-l accepte pe Dumnezeu, e problema lor, nu problema mea. Dacă vor să mă pună la zid să arunce cu pietre, să arunce primul cu piatră, cel care este nepătat”.


Sursa: Rechizitoriu Parchetul General

CNA: 34 de sancțiuni la adresa Realitatea Plus, după alegerile din noiembrie 2024

„Consiliul Național al Audiovizualului a monitorizat tot ce s-a întâmplat, mai ales după turul I (24 noiembrie 2024, n.r.), în ceea ce privește comportamentul mass-media în general și în online, ceea ce s-a văzut prin prisma deciziilor de sancționare pe care le-am aplicat.

În cazul Realității, acestea au fost cele mai severe, pentru că încălcările legii au fost cele mai grave și cele mai notorii”, spune, pentru Europa Liberă România, Valentin Jucan, vicepreședintele CNA.

Pentru emisiunea din 7 decembrie, menționată în rechizitoriul procurorilor ca fiind sursă de dezinformare, Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat postul Realitatea TV cu 100.000 de lei, pentru titluri și afirmații incitatoare – „Lovitură de stat”, „România în pericol”.

În decizia CNA apar aceleași citate ca în rechizitoriul procurorilor, dar și multe altele. Inclusiv ale unor invitați din platoul emisiunii, care au făcut același gen de declarații precum Călin Georgescu.

Între noiembrie 2024 și mai 2025, doar pentru dezinformare, Realitatea Plus a fost sancționată de 35 de ori, cu amenzi care au totalizat 1,7 milioane de lei, dar și cu întreruperea emisiei și difuzarea textelor sancțiunilor CNA.

Pe 26 februarie, CNA a amendat postul Realitatea Plus cu suma maximă de 200.000 de lei pentru utilizarea sintagmei „președintele ales” în legătură cu fostul candidat.

Această sintagmă a fost, după anularea alegerilor, folosită adesea de susținătorii lui Călin Georgescu – inclusiv de el însuși, dar și de către reprezentanții partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), principalul partid de opoziție.

„Consiliul a constatat că, în cadrul acestor emisiuni, folosirea repetată a sintagmei «președintele ales» în relatările despre fostul candidat C.G. la alegerile prezidențiale din anul 2024, în contextul în care Curtea Constituțională a României a decis invalidarea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral, a fost de natură a prejudicia dreptul publicului la informare corectă și de a amplifica impactul tensiunilor din societate.”

sursa: decizie CNA

Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la moderatoarea Anca Alexandrescu cu privire la acuzațiile din dosarul Parchetului General.

Îl vom publica imediat ce îl vom primi.

Realitatea Plus nu a plătit niciun leu amendă până acum

„Conform deciziilor publice, CNA a sancționat postul Realitatea Plus într-un mod ferm. Problema reală este aceea că amenzile nu se plătesc din cauza unor tertipuri avocățești și pentru că legea nu este suficient de puternică pentru a corecta derapaje care depășesc cu mult ideea și conceptul de simplu «derapaj»”, explică Valentin Jucan de ce Realitatea Plus nu a plătit niciun leu din amenzile primite de la CNA și nici nu a fost descurajată de sancțiuni să nu recidiveze.

Pe 4 octombrie 2024, într-un proces în care PHG Media (compania care deține licența Realitatea Plus) contesta dreptul CNA de a emite decizii normative (ex. Codul de reglementare a conținutului audiovizual – „Codul CNA”), Curtea de Apel București a decis sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea unui articol din Codul CNA.

Unul dintre efectele deciziei Curții de Apel este suspendarea, până la decizia CCR, proceselor dintre PHG Media și CNA privind sancțiunile.

Dacă CCR admite excepția, deciziile normative CNA ar putea fi declarate neconstituționale, ceea ce ar afecta direct cadrul prin care CNA reglementează conținutul audio-vizual.

Decizia de sesizare a CCR s-a transformat într-un dosar înregistrat la Curte pe 10 octombrie 2024.

Același tertip a fost aplicat pentru toate celelalte procese în care PHG Media a contestat în instanță sancțiunile CNA. În acest moment, la CCR sunt înregistrate 22 de dosare identice, în care Realitatea Plus contestă caracterul normativ al Codului CNA. Cel mai recent este din iunie 2025.

La toate, la stadiul dosarului figurează mențiunea „în faza de raport”, adică nu au fost soluționate.

Prin urmare, plata amenzilor totale de aproape 1,17 milioane de lei mai așteaptă. Toate sunt suspendate de instanță, până la o decizie a CCR, după care judecătorul de caz să se ghideze.

Cine e Realitatea Plus? Datorii la stat de 254 de milioane de lei

Realitatea TV a apărut în 2001, fiind fondată de omul de afaceri Silviu Prigoană, iar licența era deținută de compania Realitatea Media SA. În anii care au urmat, televiziunea a trecut prin mai multe schimbări de acționariat.

Controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat în mai multe dosare (șantaj, spălare de bani etc.), a preluat controlul în perioada de maximă audiență a postului. Nu la fel de bine au mers și afacerile. În 2011, Realitatea Media SA intră în insolvență la cererea unor creditori.

În 2013, structura acționariatului s-a schimbat din nou. Elan Schwartzenberg și copiii lui Sorin Vîntu au ieșit din Realitatea Media, iar asociatul majoritar a devenit Strategies Research Investments SRL, firmă controlată în cote egale de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru. Gușă, fost consultant politic, este cunoscut, în ultimii ani, pentru pozițiile sale proruse.

Gușă și Păcuraru au rămas principalii acționari în anii următori. Alături de ei figurau acționari minoritari precum Sindicatul Național „Petrom-Energie”, PSV Company SA și Global Video Media.

După ani de insolvență și litigii, pe 31 octombrie 2019 licența Realitatea TV deținută de Realitatea Media SA a expirat, iar Consiliul Național al Audiovizualului nu a reînnoit-o din cauza problemelor financiare și juridice.

În locul postului tradițional a apărut Realitatea Plus, care a preluat emisia din 1 noiembrie 2019.

Noul post funcționa pe licența deținută de compania Geopol International SRL, firmă legată de familia Păcuraru și de Cozmin Gușă, ceea ce a permis continuarea brandului Realitatea pe piața media.

Geopol International SRL a avut însă la rândul ei probleme financiare. La sfârșitul anului 2023, Geopol raporta datorii totale de aproximativ 1,3 milioane de euro și pierderi de peste 276.000 de euro.

În iunie 2023 CNA a aprobat transferul licenței Realitatea Plus către PHG Media Invest SRL, firmă înființată în 2020 și deținută integral de Daniela Madi Păcuraru, soția omului de afaceri Maricel Păcuraru.

În 2024, firma Realitatea Media SA a avut încasări record de peste 90 de milioane de lei. Și audiența Realitatea Plus a ajuns în lunile de după alegerile din noiembrie 2024 la valori record. După care au scăzut constant.

Televiziunea Realitatea Plus face afaceri și prin alte firme deținute de familia lui Maricel Păcuraru. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, cei mai mulți bani – 15 milioane de lei, din totalul de aproape 28 de milioane de lei investiți de AUR în candidatul George Simion – au ajuns la Realitatea Plus.

Plățile s-a făcut prin intermediul firmei DBV MEDIA HOUSE SRL, una dintre multele deținute de patronii de la Realitatea Plus.

Îți mai recomandăm

Campania electorală pentru turul II, cea mai scumpă din istorie. Cei mai mulți bani au ajuns la Realitatea TV, de la George Simion

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.