Directorul Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română, Cristian Gheorghe, a declarat miercuri că o fisură într-o conductă de gaz din afara blocului este principala ipoteză privind cauza acumulării de gaze.
„În exteriorul blocului, pe coloana de transport a gazelor, s-a găsit o fisură, s-a ridicat bucata de țeavă si cablul electric din proximitatea acesteia. Servesc la concluziile expertizei. La momentul de față nu putem să concluzionăm cu certitudine că aceasta este cauza 100%. E ipoteza principală”, a spus reprezentantul poliției.
Cristian Gheorghe a precizat că un verdict final poate fi dat doar la finalul expertizei făcute de INSEMEX.
„Noi nu suntem specialiști să ne putem da seama dacă scurtul respectiv făcut la cablu ar putea genera o chestie de acest gen (o fisură, n.r.) sau dacă a fost un scurt. În preziua exploziei, cei de la energie au avut un deranjament în zonă”, a mai spus Cristian Gheorghe.
Directorul Direcției de Investigații Criminale mai spune că, din datele adunate până acum, reiese că gazele nu erau furnizate în bloc în momentul în care s-a produs explozia.
„Din datele avute, blocul nu avea gazele pornite”, a declarat Cristian Gheorghe.
Cristian Gheorghe a respins informațiile apărute în spațiul public cu presupuse concluzii preliminare ale Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Miniera și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) cu privire la posibile cauze ale exploziei.
Înainte de aceste declarații ale anchetatorilor, Digi24.ro a citat un presupus raport al INSEMEX care ar susține că acumularea de gaze care a declanșat explozia se află în exteriorul blocului. Mai exact, cauza ar fi o conductă de alimentare cu gaze deteriorată.
Această deteriorare ar fi fost provocată de un scurtcircuit la un cablu electric aflat în imediata vecinătate, ceea ce a generat fisuri în conductă.
Țeava afectată era conectată la rețeaua principală de distribuție și traversa un tunel comun subteran, utilizat atât pentru cablurile de electricitate, cât și pentru conductele de apă potabilă ale blocului.
Legislația interzice amplasarea unor astfel de elemente în același spațiu, tocmai pentru a preveni riscuri de explozie.
Potrivit raportului inițial, gazul scurs dintr-o conductă principală cu debit ridicat din zonă s-a infiltrat prin rețeaua de galerii ale unui vechi canal dezafectat, conectat la sistemul de canalizare și termoficare.
De acolo, gazele ar fi a pătruns în subsolul imobilului și ar fi urcat prin coloanele de aerisire verticală.
La nivelul etajelor 5 și 6, spațiul de aerisire era blocat, ceea ce a produs acumularea de gaze. Ulterior, posibil o scânteie electrică ar fi declanșat explozia, mai scrie Digi24.ro.
„Într-o fracțiune de secundă s-a aprins gazul, care brusc și-a mărit volumul și prin această expansiune subită au fost expulzați pereții”, explică specialiștii în documentul preliminar, potrivit sursei citate.
INSEMEX este instituția desemnată de procurori pentru expertiza tehnică a cauzelor exploziei.
Ancheta privind explozia de la blocul din Rahova este în desfășurare, cu precauții sporite în interiorul clădirii, unde structurile de rezistență au fost afectate de explozie și s-ar putea prăbuși în orice moment.
Investigatorii evaluează inclusiv dacă modificări neautorizate în apartamente au slăbit rezistența blocului.
Explozia de la blocul din cartierul bucureștean Rahova a dus la decesul a trei persoane și rănirea altor 15.
Locatarii blocului afectat au avut acces limitat pentru a recupera bunuri și documente, iar opt dintre răniți rămân internați în spital.
Ministerul Dezvoltării va finanța reconstruirea blocului
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat marți că ministerul va sprijini financiar reconstruirea blocului din cartierul Rahova, afectat de explozia din 17 octombrie 2025.
Ministerul a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care permite finanțarea integrală nu doar pentru consolidarea clădirilor, ci și pentru demolarea și reconstrucția acestora în cazul unor dezastre sau accidente tehnice.
Astfel, statul ar urma să asigure această reconstrucție, însă foștii proprietari își pierd calitatea de proprietari.
Potrivit proiectului de lege, blocurile reconstruite vor intra în proprietatea statului și locuințele rezultate vor fi oferite foștilor proprietari în chirie pe viață sau moștenitorilor pe o perioadă de maximum 20 de ani, cu posibilitatea achiziției la cerere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
