Pe 16 decembrie, Comisia permanentă comună a Parlamentului în domeniul Securității Naționale a analizat și aprobat raportul de activitate pentru 2024 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Anul 2024 a fost marcat de anularea alegerilor prezidențiale, în urma unei decizii a Curții Constituționale a României, după ce rapoartele serviciilor de informații – desecretizate de CSAT – acuzau interferențe externe și război hibrid, prin dezinformare și manipularea opiniei publice.
Raportul fusese trimis Parlamentului de către CSAT pe 1 aprilie 2025. A fost discutat opt luni și jumătate mai târziu.
„Programul comisiilor de apărare din cele două camere ale Parlamentului nu a permis o întâlnire până acum”, a explicat pentru Europa Liberă Nicoleta Pauliuc (Partidul Național Liberal – PNL), președinta comisiei de Apărare din Senat, de ce a durat atât de mult.
În raportul CSAT, consultat de Europa Liberă, apar informații legate de activitatea Consiliului, de deciziile luate în 2024, inclusiv datele privind alegerile prezidențiale din noiembrie, fără a oferi, însă, mai multe informații decât cele care se cunosc deja.
Următorul pas, conform legii, este prezentarea raportului comisiilor la raportul CSAT în plenul reunit al Parlamentului.
Care se va întâmpla, la un moment dat. Se poate întâmpla și după câțiva ani. Precedente există.
Rapoartele CSAT din 2021 încoace n-au ajuns, încă, să fie prezentate în Parlament, deși au fost discutate în comisii în fiecare an.
„Nici noi nu înțelegem de ce sunt ținute la sertar. La comisii, cel care deține puterea este președintele comisiei și, eventual, biroul comisiei. Dacă președintele blochează, membrii nu au nicio pârghie”, spune Sorin Sipoș (Uniunea Salvați România – USR), membru al comisiei de Apărare.
„De asta ar trebui modificate regulamentele comisiilor speciale”, adaugă el.
„E în sarcina Birourilor Permanente (ale Camerei Deputaților și Senatului, n.r.) să pună rapoartele pe ordinea de zi”, susține șefa comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc (PNL).
Nici în cazul serviciilor secrete, aflate sub controlul Parlamentului, situația nu stă altfel.
Ultimul raport de activitate al Serviciului Român de Informații (SRI) votat de aleși în plen a fost cel din 2020. Iar activitatea Serviciului de Informații Externe (SIE) e secretizată prin lege și poate fi evaluată doar de membrii unei comisii speciale a Parlamentului.
Legile care guvernează serviciile secrete nu prevăd termene pentru prezentarea rapoartelor în parlament sau comisii și nici sancțiuni în cazul în care nu ajung deloc.
„Introducerea rapoartelor în plen ar fi obligat la dezbatere publică și la asumare politică într-un domeniu sensibil, iar această asumare a fost constant evitată”, spune politologul Cristian Pîrvulescu, pentru Europa Liberă.
„Atâta timp cât lipsa votului nu produce consecințe, amânarea a apărut ca o soluție convenabilă pentru toate părțile implicate.”
În afară de serviciile secrete, conform legii, sunt obligate să depună rapoarte anuale, care sunt dezbătute în plenul Parlamentului: Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, Curtea de Conturi și Avocatul Poporului.
Octombrie 2023, ultimul bal
Activitatea SRI se află sub control parlamentar, conform legii.
Serviciul secret este obligat, tot prin lege, să prezinte anual un raport de activitate prin care să dea explicații comisiei comune parlamentare de control a SRI despre acțiunile desfășurate și legalitatea lor, despre cum a cheltuit banii publici.
Raportele finale ale comisiei ajung la vot, în Plenul Parlamentului. Ceea ce a fost, în ultimii ani, o misiune dificilă.
Pe 11 mai 2021, au fost votate în plen, dintr-o lovitură, rapoartele privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anii 2015, 2016, 2017, 2018 şi 2019.
După mai bine de doi ani, în octombrie 2023, plenul Parlamentului României a aprobat Raportul de activitate al SRI pentru anul 2020.
De atunci, n-a mai ajuns niciun alt raport de activitate al serviciului secret la votul în plen al parlamentarilor. Toate rapoartele au trecut, însă, de comisii. De exemplu, cel din 2024 a fost analizat și votat în iunie 2025, fapt comunicat public de comisie.
„Membrii Comisiei au analizat conţinutul raportului, formulând întrebări şi solicitând clarificări legate de activităţile desfăşurate, priorităţile de securitate naţională şi respectarea cadrului legal în desfăşurarea atribuţiilor Serviciului.
Preşedintele Comisiei, domnul deputat Eugen Bejinariu, a subliniat importanţa exercitării unui control parlamentar activ şi responsabil asupra activităţii SRI, ca garanţie a respectării valorilor democratice şi a statului de drept.
Comisia urmează să formuleze concluzii şi recomandări pe marginea raportului, care vor fi înaintate Birourilor permanente reunite ale celor două Camere.”
Sursa: Camera Deputaților
Comisia nu a mai comunicat și ce concluzii și recomandări a făcut. Iar raportul nu a ajuns niciodată în plen pentru a fi votat de parlamentari.
De ce nu au ajuns niciodată rapoartele în plen?
„Nu știu exact motivul. Noi ne-am făcut treaba în comisie și, în general, comisia își face treaba bine”, spune Ioan Chirteș (PNL), fost șef al comisiei parlamentare de control al SRI în legislatura 2020-2024. El explică și procedura.
„Raportul se dezbate în cadrul comisiei, se audiază conducerea serviciului de informații, după care se întocmesc concluziile privind raportul SRI. Raportul comisiei se înaintează birourilor permanente, care vor decide data când vor fi depuse în plenul reunit.”
Europa Liberă i-a întrebat pe actualul șef al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD) și pe fostul șef, Alfred Simonis (PSD), de ce rapoartele de activitate ale SRI nu au ajuns în plen și de ce nu au propus introducerea lor pe ordinea de zi. Vom publica răspunsurile lor când le vom primi.
Noiembrie 2024, anticipat în rapoartele SRI?
Serviciul secret al României avertiza, în 2020, că, în 2021, „este posibilă accentuarea retoricii extremiste, fără a se anticipa, însă, mutații semnificative în registrul acțional al acestui segment, ci doar fluctuații în intensitate determinate de:
(1) interese punctuale sau de etapă ale grupărilor extremiste/cu potențial extremist;
(2) eventuale ingerințe externe și
(3) evoluții relevante la nivel societal.”
„Vor continua să aibă loc manifestări de protest pe diverse teme de actualitate de pe agenda publică, ca vectori de atragere a capitalului de imagine”, mai spunea SRI.
Există, mai spunea SRI în raportul pe 2020, atacuri cibernetice la adresa instituțiilor statului venite din partea unor servicii speciale ostile.
Publicul a aflat despre acest lucru abia în 2023.
Tot după trei ani, românii au aflat și că, în 2020, un serviciu secret străin a încercat penetrarea în SRI și recrutarea de cetățeni români. Instituția nu a detaliat nici atunci, nici după, aceste lucruri.
Cu ce s-a confruntat serviciul secret în anii următori e... secret. Rapoartele de activitate vor deveni publice abia după ce vor trece prin Parlament.
Publică a devenit doar o parte din raportul înaintat de SRI către CSAT, după momentul 24 noiembrie 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale anulate.
SRI a raportat atunci că promovarea candidatului Călin Georgescu, pe TikTok, s-a făcut cu ajutorul unor conturi cu activitate neobișnuită, iar creșterea de vizibilitate nu s‑a datorat viralizării naturale, ci unei campanii coordonate.
Conform analizei serviciului, activitatea conturilor de TikTok și grupurile asociate ar fi fost coordonate de un „actor statal”, utilizând canale alternative de comunicare (Telegram, Discord) pentru a evita detectarea.
Prin urmare: știa SRI dinainte de astfel de posibile acțiuni care să influențeze deciziile cetățenilor? Apar aceste informații în rapoartele ținute la sertar?
Ioan Chirteș a citit toate aceste rapoarte (2021 - 2023), din poziția lui de șef al Comisiei de Control al SRI.
„Interferențe au fost din totdeauna ale Federației Ruse, să spunem, în ceea ce înseamnă activitatea politică, economică, socială din România și nu numai din România, ci din alte state. Însă, de aici până la a te gândi că poți să influențezi alegeri, e cale lungă. E ceva nou pentru România”, spune pentru Europa Liberă fostul senator.
Raportele SRI încă secrete menționează și atacurile cibernetice.
„În România au fost atacate instituții ale statului de actori non-statali. Se știa și sursa atacurilor, nu neapărat doar din Federația Rusă, ci și din Coreea de Nord, Iran și din alte state proxi ale Rusiei. Dar, încă o dată: de aici până la a ne gândi că va urma un atac care va viza influențarea votului e cale lungă. A fost ceva nou. E ceva nou”, explică Ioan Chirteș.
Totodată, fostul senator afirmă că nimic din conținutul acelor rapoarte nu ar fi de necomunicat cetățenilor, deci nu secretizarea lor ar fi motivul pentru care nu ajung la vot în Parlament.
„Este o discuție de voință politică”
Deputatul Allen Coliban (USR) știe ce scrie în raportul SRI pe 2024. Nu poate spune însă concret ce informații avea serviciul secret în perioada de dinainte de alegerile din noiembrie 2024, pentru că raportul e încă secret, netrecând prin votul Parlamentului.
„Pot să vă spun, în schimb, că, dacă vă uitați pe rapoartele anterioare care au fost aprobate și care sunt publice, nu diferă mult de la an la an - cuprind aprecieri generale privind amenințările și acțiunile”, spune el.
„Relevanța lor este dată de o analiză cantitativă, adică cifrele care ne indică acțiunile întreprinse de serviciu pentru fiecare dintre amenințările la securitatea națională”, mai spune Coliban pentru Europa Liberă.
Iar cifrele respective, odată ce devin publice, ridică întrebări atât cu privire la acțiuni, cât și la posibile inacțiuni, explică deputatul.
„Noi am aprobat raportul și l-am trimis plenului reunit al celor două Camere”, menționează deputatul.
De ce nu a ajuns în plen?
„Am întrebat și eu președintele comisiei, pe domnul [Eugen] Bejinariu de la PSD, și înțeleg că este o discuție de voință politică, în principal la nivelul PSD-ului, adică PSD nu a programat raportul. Noi, USR, am cerut acest lucru în Birourile Permanente”, adaugă Allen Coliban.
El are și o posibilă explicație de ce politicul nu vrea publice rapoartele SRI.
„Uitându-ne la cifre, putem trage cel puțin o concluzie cu privire la activitate și în ce măsură aceasta s-a adaptat la amenințările care au fost confirmate, inclusiv în contextul anulării alegerilor sau despre ascensiunea discursului extremist și apologia legionarismului”, spune deputatul USR.
Aceeași opinie o are și politologul Cristian Pîrvulescu: evitarea expunerii publice.
„Odată ajunse în plen, rapoartele devin documente publice și pot genera întrebări incomode legate de performanță, priorități sau capacitatea statului de a gestiona riscuri precum interferențele externe sau radicalizarea politică”, declară Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
Controlul parlamentar asupra serviciilor secrete: ce spune legea și ce nu spune
Controlul civil asupra serviciilor de informații este una dintre garanțiile esențiale ale funcționării unui stat democratic.
În România, acest control revine Parlamentului, potrivit legii, în cazul Serviciului Român de Informații (SRI) și al Serviciului de Informații Externe (SIE).
Legile care reglementează activitatea celor două servicii stabilesc principiul controlului parlamentar, dar lasă nereglementate exact etapele finale ale acestuia - ce valoare are raportul de activitate și ce se întâmplă dacă nu ajunge la vot în plenul Parlamentului sau dacă este respins.
Controlul parlamentar asupra SRI este stabilit prin Legea nr. 14/1992:
„Serviciul Român de Informații este supus controlului Parlamentului.”
Pentru exercitarea acestui control, Parlamentul constituie o structură specială: „Controlul asupra activității Serviciului Român de Informații se exercită de către Parlament printr-o comisie special constituită în acest scop.”
Legea mai prevede obligația SRI de a raporta anual: „Serviciul Român de Informații prezintă anual Parlamentului un raport asupra activității sale.”
Acest raport este, în mod teoretic, instrumentul central prin care Parlamentul verifică dacă activitatea serviciului respectă Constituția, legile și drepturile fundamentale.
Un mecanism aproape identic este prevăzut și pentru Serviciul de Informații Externe, prin Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE: „Controlul asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe este exercitat de Parlamentul României, cu respectarea secretului asupra mijloacelor şi surselor de informare.”
Controlul este exercitat, la fel ca în cazul SRI, printr-o comisie parlamentară dedicată: „se constituie o comisie specială formată din trei deputaţi şi doi senatori, aleşi din cadrul comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională ale celor două Camere”.
Legea 1/1998 nu obligă SIE să prezinte un raport de activitate în plenul Parlamentului:
„Controlul parlamentar are ca obiectiv verificarea concordanţei activităţii Serviciului de Informaţii Externe cu Constituţia României şi cu politica statului român. Organizarea, funcţionarea şi modalităţile de exercitare a controlului stabilesc printr-o hotărâre comună a celor două Camere.”
Raportul SIE pe 2024 nu a fost dezbătut și analizat nici măcar în comisii.
„L-a citit fiecare membru al comisiei în parte, dar nu a fost dezbătut”, spune Sorin Sipoș (USR) membru al Comisiei de Control al SIE.
Pe site-ul comisiei de pe pagina Camerei Deputaților există un singur comunicat referitor la activitatea comisiei din actuala legislatură, din martie 2025, în care prezintă agenda unui control la SIE, fără alte detalii.
Astfel, din punct de vedere legal, atât SRI, cât și SIE se află sub control parlamentar și au obligația de a raporta periodic activitatea desfășurată.
Ce omisiuni au legile care guvernează cele două servicii speciale?
Nici Legea 14/1992, nici Legea 1/1998 nu menționează:
- obligația introducerii rapoartelor pe ordinea de zi a plenului;
- un termen în care acest lucru trebuie să se întâmple;
- o procedură de aprobare sau respingere prin vot;
- consecințe juridice în cazul în care plenul nu se pronunță.
Cu alte cuvinte, legea spune că Parlamentul trebuie să controleze, dar nu spune cum se finalizează acest control. Singura structură menționată explicit este comisia parlamentară de control, iar traseul raportului se poate opri, din punct de vedere legal, la acest nivel.
Problema mult mai importantă este că dezbaterea în plenul Parlamentului este formală, declară profesorul Radu Carp.
„Rapoartele sunt trecute pe ordinea de zi, durează două minute și s-a terminat. Cred că stenogramele ședințelor ar trebui să fie publice sau, dacă sunt secretizate, să existe o justificare clară a secretizării”, crede el.
„Altfel, nu mai există niciun fel de control parlamentar. Mai mult, cred că la aceste dezbateri ar trebui să existe posibilitatea de a invita reprezentanți din societatea civilă și din presă, pentru a asigura transparența”, spune profesorul Radu Carp.
Procedura corectă ar trebui să fie invers, afirmă profesorul: rapoartele să fie publice, iar anumite părți să fie secrete doar dacă serviciile solicită acest lucru.
„Nicăieri în lume nu veți găsi un raport complet al unui serviciu de informații făcut integral public, dar partea publică trebuie să fie supusă opiniei publice”, spune el.
Interimatul, o problemă
„Au existat discuții despre cine trebuie să-și asume rapoartele SRI din anii trecuți, în condițiile în care conducerea s-a schimbat și acum există un interimar”, spune Allen Coliban, deputat USR, membru al comisiei de control al SRI.
În iulie 2023, Eduard Hellvig, numit de fost președinte Klaus Iohannis, a demisionat „din motive personale” de la conducerea SRI. În locul său a fost numit interimar generalul Răzvan Ionescu, care este în funcție și acum.
„Legislația nu prevede sancțiuni clare în cazul respingerii rapoartelor, astfel încât, strict juridic, conducerea serviciilor nu ar fi fost pusă în pericol. Tocmai de aceea, teama de o sancțiune legală nu explică blocajul. Cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, nici nu a mai existat un șef politic la SRI”, crede Cristian Pîrvulescu.
SIE e condus, din 2018, de Gabriel Vlase. El este contestat public și politic în principal din cauza deplasărilor sale externe în perioade sensibile, inclusiv în timpul alegerilor din 2024, considerate inoportune și a controversei privind plagiatul în teza sa de doctorat, unde a recunoscut existența unor similitudini.
Pe 30 iulie 2025, într-o conferință de presă, preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat când va desemna noii directori pentru SRI şi SIE: „După o discuţie cu partidele, în următoarele săptămâni”.
O lună mai târziu, termenul era deja și mai vag.
„În momentul în care va exista o înţelegere între mine şi reprezentanţii majorităţii din Parlament, o să avem o discuţie. Până atunci, suntem la nivel de speculaţii”, a declarat Nicuşor Dan în august.
Președintele a spus că șefii celor două servicii vor veni cu siguranță din zona civică.
Până pe 17 decembrie șefii celor două servicii nu au fost nominalizați public.
„Legile ar trebui modificate”
Legile de funcționare a SRI, SIE și CSAT sunt toate acte normative vechi, care au fost amendate doar cu chestiuni de formă, spune deputatul Allen Coliban. „E nevoie de reformă”, subliniază el.
La fel cum conducerea serviciilor e aprobată de Parlament, la fel de bine ar putea fi revocată, mai spune el, de exemplu în condițiile în care un raport de activitate ar fi respins la votul aleșilor.
În contextul actual, vechimea legilor de funcționare ale SRI și SIE devine relevantă, completează politologul Cristian Pîrvulescu.
„Acestea au fost gândite într-o altă etapă politică și nu oferă instrumente eficiente pentru un control parlamentar real. Controlul există formal, dar este lipsit de termene ferme, de mecanisme clare de constrângere și de consecințe politice atunci când nu este exercitat.”
„O actualizare legislativă ar trebui să consolideze obligația de raportare și rolul Parlamentului, nu să slăbească capacitatea operațională a serviciilor”, spune el.
„Legislația trebuie adusă la zi, pentru a putea gestiona provocările actuale ale serviciilor”, adaugă profesorul Radu Carp.
Serviciile din România recunosc chiar ele că este nevoie de un nou cadru legislativ: nu se opun schimbării, dar fiecare înțelege schimbarea diferit, adaugă el.
Iar sarcina elaborării unei noi legislații e în sarcina aleșilor.
„Parlamentarii au această atribuție prin Constituție și trebuie să inițieze și să adopte legi. Nimeni altcineva – nici liderii, nici societatea civilă, nici presa sau Uniunea Europeană – nu poate iniția acest proces legislativ. Aceasta este responsabilitatea Parlamentului”, afirmă Radu Carp.
Fostul senator Ioan Chirteș, fost membru al Comisiei de control al SRI, crede că doar modificarea legilor serviciilor nu e suficientă.
„De multe ori am spus că întregul pachet de legi privind securitatea națională trebuie modificat și adaptat noilor provocări, pentru a nu mai avea situații în care acțiunile instituțiilor să fie doar reactive”, explică el.
Doar atunci când va fi analizat întregul pachet de legi, „putem avea o viziune coerentă asupra modului în care funcționează instituțiile statului și asupra acțiunilor pe care le putem întreprinde”, adaugă Ioan Chirteș.
Faptul că practica amânării prezentării unor rapoarte esențiale în Parlament se repetă și la CSAT, arată că problema e sistemică, crede Cristian Pîrvulescu.
„Decizia în materie de securitate s-a concentrat într-un cerc restrâns, în afara controlului legislativ, iar Parlamentul a acceptat această marginalizare. În timp, această practică a normalizat lipsa de transparență și a slăbit controlul civil exact într-un moment în care presiunile externe, războiul hibrid și riscurile electorale ar fi cerut mai multă claritate, nu mai puțină”, explică el.
„În ansamblu, nu vorbim despre o disfuncție tehnică, ci despre o abdicare treptată de la responsabilitatea politică, cu efecte directe asupra funcționării democratice a statului”, concluzionează Cristian Pîrvulescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
