Lukoil a declarat forță majoră după ce Irakul a oprit toate plățile pentru lucrările de pe cel mai extins câmp petrolifer, West Qurna - 2, la care Lukoil are 75% din acțiuni.
Guvernul de la Bagdad a exclus achiziția directă de către stat a acțiunilor companiei ruse, considerând că proiectul e prea mare pentru firmele irakiene. Autoritățile de la Baghdad discută însă cu SUA o derogare de șase luni pentru a permite vânzarea activelor.
Există cel puțin trei potențiali cumpărători: o companie chineză, Sinopec, și două occidentale, Exxon Mobil și Chevron.
În Bulgaria, guvernul a modificat legislația pentru a putea confisca și vinde activele Lukoil și a inițiat procedurile de preluare. SUA a acordat o licență specială valabilă până la 29 aprilie 2026 pentru tranzacții cu entitățile Lukoil din Bulgaria, tocmai pentru a evita perturbări majore ale securității energetice.
În Bulgaria, Rafinăria Neftohim Burgas, cea mai mare din Balcani, este proprietatea Lukoil.
În România, Lukoil operează rafinăria Petrotel Ploiești, peste 300 de benzinării, are o activitate extinsă de vânzare angro de lubrifianți, deține un trader de gaze naturale și aproape 88% din drepturile unei concesiuni offshore în Marea Neagră.
Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că au fost pregătite acte normative pentru ca statul român să poată prelua temporar controlul asupra activelor Lukoil din România. Deocamdată, însă, nu e clar care este strategia adoptată de guvernul român.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat săptămâna trecută că statul ar putea prelua pe termen limitat rafinăria Petrotel.
Potrivit unor relatări de presă din România, de activele Lukoil din România ar fi interesate companiile MOL din Ungaria, compania americană Carlyle și firma grecească Hellenic Petroleum.
Guvernul Republicii Moldova intenționează să preia doar infrastructura strategică operată de Lukoil la Aeroportul Internațional Chișinău. Terminalul de alimentare a avioanelor a fost deja trecut sub administrarea aeroportului.
În privința rețelei de 110 benzinării Lukoil, guvernul de la Chișinău a transmis că nu intenționează să o cumpere sau să o opereze.
În Finlanda, operatorul Teboil, proprietate Lukoil, care deține 430 de benzinării, aproximativ 20% din piața internă, a anunțat că își va închide treptat întreaga rețea din cauza epuizării stocurilor de combustibil.
Lista potențialilor cumpărători globali se extinde
Potrivit surselor Bloomberg și Reuters, printre companiile care analizează achiziții ale activelor Lukoil la nivel global sunt:
- Exxon Mobil Corp. - Interesată de câmpurile petroliere West Qurna-2 din Irak
- Chevron Corp. - Interesată în special de câmpurile petroliere West Qurna-2
- Abu Dhabi National Oil Co. (ADNOC) – Interes major pentru operațiunile de gaze din Uzbekistan
- Carlyle Group (fond de investiții american) – Explorează achiziția întregului portofoliu internațional
- KazMunayGas - Kazahstan
- Shell - Interesată în mod special de activele Lukoil care includ operațiuni offshore
Lukoil ar prefera vânzarea întregului portofoliu internațional către un singur cumpărător, așa cum a încercat inițial cu Gunvor, care s-a retras ulterior. Majoritatea intențiilor de preluare sunt însă direcționate către anumite active.
Este luată în calcul varianta unui fond de investiții, de exemplu fondul american Carlyle, care să preia toate activele internaționale ale Lukoil și apoi să le revândă bucată cu bucată.
Portofoliul internațional al Lukoil
Activele internaționale ale Lukoil, care cuprind proiecte de explorare și deschidere de exploatări de petrol și gaz, rafinare și peste 2.000 de stații de alimentare în Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Americi, sunt estimate la aproximativ 22 de miliarde de dolari.
Compania produce 0,5 milioane de barili de petrol pe zi în afara Rusiei, reprezentând 0,5% din producția globală de petrol, în țări precum Irak, Kazahstan și Azerbaidjan.
Alte active importante deținute de Lukoil la nivel global:
În Orientul Mijlociu
- 60% participație în dezvoltarea Block 10 din Irak, care include câmpul petrolier Eridu
- 50% participație în câmpurile petroliere West Esh El Mallaha și WEEM Extension din Egipt
- 24% participație în concesiunea petrolieră Meleiha din Egipt
- 10% din concesiunea Ghasha, una dintre cele mai mari dezvoltări de gaz din Abu Dhabi
În Asia Centrală
- 13,5% în Karachaganak și 5% în Tengiz - proiecte majore kazahe de petrol și gaz
- 12,5% participație în Caspian Pipeline Consortium
- Aproape 20% din câmpul de gaz Shah Deniz operat de British Petroleum în sectorul azer al Mării Caspice
- Câmpul de gaz South-West Gissar din Uzbekistan și 90% participație în dezvoltarea câmpurilor de gaze Kandym
În Africa și America Latină
- 38% în blocul Deepwater Tano Cape Three Points din Ghana
- 25% în blocul de gaz Marine XII operat de Eni și 18% în blocul de explorare OML 140 operat de Chevron din Nigeria
- Participații în blocuri offshore în Mexic
În Europa și SUA
- Rafinăria Zeeland din Olanda (45% participație, în joint venture cu TotalEnergies din Franța)
- Aproximativ 200 de stații de benzină sub marca Lukoil în New Jersey, Pennsylvania și New York
- Peste 600 de stații de benzină în Turcia.
Impactul sancțiunilor asupra pieței petrolului
Trezoreria SUA a declarat luni că sancțiunile împotriva Rosneft și Lukoil reduc deja veniturile Rusiei din petrol și este probabil să reducă cantitatea de petrol rusesc vândută pe termen lung.
Analiza inițială a impactului asupra pieței arată că acestea „au efectul intenționat de a reduce veniturile rusești prin scăderea prețului petrolului rusesc și, prin urmare, capacitatea țării de a finanța efortul de război împotriva Ucrainei”.
Mai multe tipuri de țiței rusesc se vând la cele mai mi prețuri minime din ultimii și peste zece cumpărători majori indieni și chinezi de țiței rusesc au anunțat intenții de a întrerupe achizițiile de petrol rusesc pentru livrările din decembrie.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat că sancțiunile „îi înfometează mașina de război a lui Putin” și că departamentul „este pregătit să ia măsuri suplimentare dacă este necesar pentru a pune capăt uciderilor fără sens” din Ucraina.
Articol redactat cu informații publicate de Reuters, Bloomberg, The Economist, G4Media, HotNews, Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
