Pe 18 octombrie, Roman Sopin și-a sunat mama și i-a cerut să-i aducă niște haine, bani și lentilele de contact – fusese ridicat de pe o stradă din Kiev de agenții de recrutare și se pregătea să fie înrolat în Forțele Armate Ucrainene pentru a lupta împotriva trupelor ruse invadatoare.
O zi mai târziu, se afla în spital cu o leziune gravă la cap, care s-a dovedit a fi fatală: a murit pe 23 octombrie.
Armata susține că Sopin a leșinat, s-a prăbușit și s-a lovit cu capul de podeaua tare a centrului de recrutare unde fusese dus, din districtul Podil din Kiev, și că aproximativ zece persoane, inclusiv alți bărbați care erau mobilizați, au fost martori la cădere. De asemenea, armata afirmă că nu avea leziuni în alte părți ale corpului.
Familia lui Roman Sopin și avocatul ei se îndoiesc de asta: ei bănuiesc că traumatismul cranian menționat în certificatul de deces – împreună cu hemoragia cerebrală, fracturile craniene și leziunea craniană închisă – a fost rezultatul unui act deliberat de violență.
„Oamenii nu cad așa în mod normal. A fost o lovitură puternică, profesionistă”, a declarat avocatul Olexandr Protas pentru serviciul ucrainean al Europei Libere (RFE/RL). El a mai spus că Sopin, în vârstă de 43 de ani, era sănătos și nu avea antecedente de leșin sau căderi.
Protas susține că a întâlnit mai multe cazuri de oameni bătuți la centrul de recrutare din Podil și la altul, din districtul Sviatoșin.
Indiferent care ar fi adevărul, moartea lui Sopin a atras atenția asupra problemelor legate de forța de muncă din Ucraina și asupra violenței pe care autoritățile o folosesc uneori împotriva bărbaților pe care încearcă să-i înroleze în armată.
Incidentul a avut loc la scurt timp după două cazuri de presupusă brutalitate care au atras atenția asupra metodelor de recrutare, la mai bine de un an după adoptarea unei legi controversate privind mobilizarea în primăvara anului 2024.
La Kiev, un tribunal a dispus arestul la domiciliu pentru doi polițiști suspectați că și-au depășit atribuțiile pentru că au bătut un bărbat în fața unui centru de recrutare. Imaginile înregistrate pe 17 octombrie de camerele de supraveghere arată doi polițiști lovind cu picioarele și cu pumnii în mod repetat un bărbat care zace întins pe ușa deschisă a unei mașini de poliție.
Cu două zile înainte, poliția din regiunea Ternopil, în vestul Ucrainei, a reținut șapte militari suspectați de mai multe infracțiuni, printre care tortură și extorcare, în legătură cu presupusele maltratări ale mai multor bărbați, dintre care unii nu erau potențiali recruți, ci colegi soldați aflați în recuperare după ce fuseseră răniți în război.
Această formă de mobilizare este cunoscută sub numele de „busificare”, deoarece bărbații care sunt abordați de ofițeri de recrutare sau soldați din unități care caută recruți - și nu pot dovedi că sunt scutiți de serviciul militar - sunt uneori urcați în autobuze și duși la înrolare.
Un bărbat din Ternopil a declarat poliției că a fost agresat în fața unui centru de recrutare de către niște atacatori care l-au forțat să urce într-o dubă, l-au bătut, l-au amenințat cu o armă și i-au cerut 50.000 de grivne (1.190 dolari) pentru a-l elibera. Autoritățile au declarat că suspecții au furat o mașină de la un alt locuitor din Ternopil, care a fost găsită ulterior în apropiere de Kiev.
„Indiferența completă” a poliției
Mama lui Roman Sopin, Larisa Sopina, împărtășește îndoiala avocatului cu privire la afirmația oficială că fiul ei „și-a pierdut cunoștința și a căzut”.
Sopina este indignată de cum s-au purtat cu ea autoritățile care, potrivit ei, i-au blocat în mod constant eforturile de a afla ce s-a întâmplat cu Roman.
„Nimeni nu m-a contactat. Am impresia că poliția este complet indiferentă”, a spus ea.
Protas a declarat că, atunci când s-a prezentat pentru prima dată la secția de poliție din Podil, i s-a spus că „trebuie să fi fost de vină epilepsia” - doar că Sopin nu avea antecedente de epilepsie.
„De la început, poliția a încercat să mușamalizeze cazul”, a spus el. Poliția din Kiev și autoritățile militare neagă mușamalizarea sau orice altă faptă ilegală.
Violența este una dintre numeroasele probleme care afectează campania Ucrainei de mobilizare pentru lupta împotriva invaziei rusești pe scară largă, care va împlini patru ani pe 24 februarie 2026.
Statul a interzis bărbaților cu vârsta de până la 60 de ani să părăsească țara după începerea invaziei în februarie 2022, deși la sfârșitul lunii august a relaxat regulile pentru cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 22 de ani, provocând plecări masive din Ucraina în septembrie și octombrie.
Kievul a rezistat presiunilor de a reduce vârsta de recrutare la 18 ani, dar a scăzut-o de la 27 la 25 de ani, anul trecut.
Absența fără permisiune, dezertarea și fuga din Ucraina reprezintă, de asemenea, probleme serioase.
Autoritățile au deschis peste 110.000 de anchete pentru absență nemotivată în primele luni ale anului 2025, potrivit cifrelor furnizate de Procuratura Generală, despre care a scris publicația Ukrainska Pravda – mai mult de jumătate din numărul total de la începutul invaziei. De asemenea, din februarie 2022 au fost deschise peste 50.000 de dosare pentru dezertare.
Rusia are propriile sale probleme de mobilizare.
Peste un milion de soldați ai armatei ruse au fost uciși sau răniți, potrivit serviciilor de informații ucrainene și occidentale, iar Rusia continuă să sufere pierderi masive în timp ce forțele sale avansează încet de-a lungul liniei frontului din regiunea Donețk.
Moscova se confruntă din ce în ce mai mult cu constrângeri economice în eforturile sale de a înlocui soldații uciși sau inapți de luptă.
Putin este însă încrezător că Rusia va învinge și este hotărât să cucerească cel puțin partea din regiunea Donețk care rămâne sub controlul guvernului, analiștii sugerând că presiunile financiare și numărul tot mai mare de victime nu vor determina Moscova să facă concesii în viitorul apropiat.
În condițiile în care eforturile președintelui american Donald Trump de a negocia încetarea războiului se lovesc de opoziția Kremlinului, nu se întrevede niciun semn de pace – sau măcar de încetare a focului – pe care Washingtonul și Kievul o susțin, dar Moscova o respinge.
