Linkuri accesibilitate

Kelemen Hunor, despre valoarea pensiilor magistraților agreată în Coaliție. „La cuantum nu putem umbla. 70% este foarte apropiat de salariu”


Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că liderii Coaliției sunt de acord cu menținerea plafonului de 70% din salariul net pentru pensiile magistraților și că ar fi loc de negocieri în privința perioadei de tranziție.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că liderii Coaliției sunt de acord cu menținerea plafonului de 70% din salariul net pentru pensiile magistraților și că ar fi loc de negocieri în privința perioadei de tranziție.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la RFI Romania că liderii Coaliției sunt de acord că nivelul pensiilor magistraților trebuie să rămână 70% în noul proiect de lege pe care guvernul îl pregătește. Declarația vine după ce premierul Ilie Bolojan a spus la Europa Liberă că, până astăzi (18 noiembrie), coaliția va lua o decizie legată de noua formă a legii pensiilor magistraților. Prima lege elaborată de Guvern a fost respinsă de Curtea Constituțională pe motive de procedură, nu de fond.

Președintele UDMR a justificat nivelul de 70% din salariu prin jurisprudența Curții Constituționale care cere ca nivelul pensiei să fie apropiat de cel al salariului.

„Eu cred că 70% din venitul salariul net este foarte apropiat, fiindcă omul de rând (...) are 45 - 50 - 52% din venit când iese la pensie. Dacă e să facem un calcul, deci față de acest cuantum, ei (magistrații n.r.) oricum ar avea în plus în jur de 20-25”, a mai spus președintele UDMR.

Kelemen Hunor a mai spus că ar putea fi loc de negociere între liderii Coaliției și magistrați pe marginea perioadei de tranziție până când noile reglementări vor ajunge să fie aplicate în întregime.

„Eu aș accepta o prelungire a perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, dacă și colegii mei vor fi de acord”, a declarat Kelemen.

Argumentul invocat pentru prelungirea termenului de aplicare a noii legi ține de faptul că unele generații de magistrați deja intrate în sistem au avut alte așteptări la angajare privind vârsta de pensionare.

„Cei care au intrat în magistratură știau anumite chestiuni legate de vârsta de pensionare. Perioada de tranziție înseamnă că în fiecare an se mai adaugă câteva luni la vârsta de pensionare”, a spus Kelemen Hunor.

Obiectivul coaliției: trimiterea rapidă a proiectului la CSM

Vineri, premierul Ilie Bolojan a declarat la Europa Liberă că reforma pensiilor magistraților nu mai poate întârzia.

„Joi, cel târziu după ședința de guvern, proiectul trebuie să ajungă la CSM. Nu ne mai putem permite nicio zi de întârziere”, a spus Bolojan, care a explicat că avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) e o condiție obligatorie pentru reluarea procedurii legislative.

Lipsa avizului la forma precedentă a documentului a fost motivul pentru care Curtea Constituțională a respins legea propusă prima dată de Guvern.

Bolojan a mai spus că Guvernul este dispus să negocieze doar durata perioadei de tranziție, și a avertizat că o nouă întârziere a reformei pensiilor magistraților ar fi riscantă.

„Dacă proiectul nu pleacă acum la CSM, riscăm să nu mai putem închide anul cu această reformă. Și atunci intrăm într-un blocaj complet”, a mai spus Ilie Bolojan, care a adăugat că „o nouă contestare la Curte ar crea o disonanță majoră și ar împinge reforma pe termen nedeterminat”.

Principalele prevederi din legea privind pensiile magistraților din România, respinsă de CCR, din cauza lipsei unui aviz al CSM:

  • vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi egală cu cea din sistemul public de pensii, adică 65 de ani;
  • magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
  • ensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
  • magistrații se pot pensiona anticipat dacă au 35 de ani vechime, dar dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani, li se aplică o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare;
  • există o eșalonare, până în 2036, a creșterii vârstei de pensionare.

Principalele puncte aflate în dispută sunt penalizările și condițiile precise pentru pensionarea anticipată, modalitatea de calcul efectivă a pensiei, adoptarea normelor tranzitorii și impactul asupra celor aflați în pragul pensionării.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG