eroportul Kastrup din Copenhaga a fost forțat să se închidă timp de mai multe ore, începând cu ora 20:30 (18:30 GMT), luni, în urma observării mai multor drone. Aproximativ 20.000 de pasageri au fost afectați de închiderea aeroportului din Copenhaga, care și-a reluat zborurile abia după miezul nopții.
Și în Norvegia, țară vecină cu Danemarca, aeroportul din Oslo a fost, de asemenea, închis pentru o perioadă, după posibile observări de drone.
Premierul danez a făcut o legătură între evenimentele de noaptea trecută din Danemarca și recentele incursiuni ale dronelor rusești în Polonia și România, precum și cu încălcarea spațiului aerian estonian de către avioanele de vânătoare rusești.
Implicarea Rusiei nu a putut fi exclusă, le-a spus Frederiksen reporterilor.
Rusia a dezmințit implicarea sa, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzațiile „nefondate”.
Frederiksen a spus că dronele au avut drept scot „să perturbeze, să creeze tulburări, ca să se vadă cât de departe se poate merge și ca să testeze limitele”.
Serviciile secrete daneze: vor să ne streseze și să vadă cum reacționăm
Serviciile de informații daneze au spus că țara se confruntă cu o „amenințare ridicată de sabotaj”.
„Cineva nu vrea neapărat să ne atace, ci mai degrabă să ne streseze și să vadă cum reacționăm”, a declarat Flemming Drejer, directorul operațiunilor din cadrul serviciului de informații danez PET.
Marți, poliția daneză a declarat că nu știe cine se află în spatele dronelor, dar că dovezile sugerează că este vorba de un „actor capabil”.
O serie de drone mari, care veniseră din direcții diferite „de la o distanță destul de mare”, au fost observate pe aeroportul din Copenhaga, a declarat inspectorul de poliție Jens Jespersen.
El a adăugat că dronele, care își aprindeau și stingeau luminile pe măsură ce se apropiau de aeroport, fuseseră operate de cineva care avea „voința și instrumentele necesare pentru a se lăuda, poate și pentru a exersa”.
Poliția nu a doborât dronele deoarece aeroportul este situat într-o zonă cu multe construcții și pentru că existau avioane în aer, a declarat inspectorul Jespersen reporterilor.
Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut referire la „încălcarea de către Rusia” a spațiului aerian NATO la Copenhaga, pe 22 septembrie.
Inspectorul Jespersen a refuzat să comenteze acuzațiile lui Zelenski.
„Nu este pentru că nu vreau, ci pur și simplu pentru că nu știu”, a spus el.
În acest timp, în Norvegia...
Serviciul de Securitate al Poliției din Norvegia a declarat că lucrează pentru a clarifica dacă drona observată noaptea trecută pe aeroportul din Oslo după miezul nopții ar putea avea legătură cu dronele observate în Danemarca.
Paisprezece zboruri au fost deviate, iar guvernul norvegian a declarat că Rusia a încălcat spațiul aerian norvegian de trei ori în 2025 - în aprilie, iulie și august - adăugând că nu este clar dacă acest lucru a fost deliberat sau rezultatul unor erori de navigație.
„Indiferent de cauză, acest lucru nu este acceptabil”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Store.
Tensiunile au escaladat recent după ce dronele și aeronavele rusești au intrat în spațiul aerian central și est-european, la trei ani și jumătate după ce Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei.
Pe 10 septembrie, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. A fost pentru prima dată când NATO a tras focuri de armă de la începutul războiului din Ucraina. Alianța militară a denunțat Moscova pentru comportament „absolut periculos”.
Moscova a negat că ar fi încercat să vizeze instalații de pe teritoriul polonez.
Evenimentul a reaprins discuțiile cu privire la modul în care țările NATO reacționează la incursiunea dronelor rusești în spațiul aerian al țărilor care se învecinează cu Ucraina.
De altfel, pe 13 septembrie, spațiul aerian al României a fost încălcat de o dronă rusească, determinând Bucureștiul să trimită avioane de vânătoare.
Cele două avioane F-16 au fost aproape să doboare drona, dar piloții au decis să nu deschidă focul după ce au evaluat riscurile colaterale.
Iar sâmbătă, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat pe cerul Estoniei și au rămas acolo timp de 12 minute.
Incursiunile au făcut parte dintr-un „model mai larg de comportament rusesc din ce în ce mai iresponsabil”, a declarat NATO într-un comunicat publicat marți.
Polonia a declarat că va doborî orice obiect care va încălca spațiul său aerian, în timp ce Suedia a promis că va face același lucru dacă va observa vreo aeronavă rusească pe cerul său.
Ca răspuns la incursiunile Rusiei în Polonia și România, NATO s-a angajat să mute trupe și avioane de vânătoare spre est.
Avioane din Marea Britanie, Franța, Germania și Danemarca participă la misiuni de apărare aeriană deasupra Poloniei, în încercarea de a consolida flancul estic al alianței.
Surse: Reuters, BBC, The Guardian
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
