După renegociere, România a obținut granturi de 2,15 miliarde de euro pentru Autostrada Moldovei (A7), 260 de milioane de euro pentru trei noi spitale şi 400 de milioane de euro pentru apă şi canalizare.
„Am reuşit ca 2,15 miliarde de euro pentru autostrăzi să fie puse în componenta de grant, deci de fonduri nerambursabile, transferul pe grant a cinci loturi din Autostrada Moldovei, din A7. Discutăm aici de secţiunea Focşani-Bacău cu trei segmente, toate cele trei loturi, şi două loturi din Bacău-Paşcani şi anume Bacău-Trifeşti şi Trifeşti-Gherăeşti”, a spus ministrul.
Dragoș Pîslaru spune că discuțiile publice legate de autostrăzi din ultima perioade au fost importante în alcătuirea listei de priorități și a dat asigurări că lucrurile se vor face.
„Iată, mutarea pe grant (anterior era vorba de împrumuturi cu dobânzi și/sau co-finanțare reduse n.r.) reprezintă în acest moment o certitudine de execuţie ale acestor lucrări”, a explicat Dragoș Pîslaru, într-un briefing de presă susținut la finalul ședinței de joi a Guvernului.
Spre deosebire de împrumuturi, transferul pe fonduri nerambursabile, adică pe granturi, înseamnă că România nu va trebui să dea acești bani înapoi, ceea ce ar trebui să ofere siguranță financiară pentru construcția acestor segmente din Autostrada Moldovei.
Ministrul a subliniat că renegocierea a început în timpul premierului Ciolacu, în urmă cu un an, în august 2024, iar finalizarea s-a făcut într-o lună cu sprijinul prim-ministrului Ilie Bolojan.
Trei spitale noi
După discuțiile de la Comisia Europeană, alături de cele cinci spitale a căror construcție se afla deja în discuție, la Cluj, Craiova, Bistriţa, Ilfov şi Sibiu, vor fi incluse alte trei spitale noi: Centrul de Diagnostic şi Tratament al tuberculozei Zerlendi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei din Constanţa şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş.
„Sunt trei noi spitale pe care am reușit să le prindem în negocieri. Îi mulțumesc ministrului Sănătății. Avem o finanțare de 535 de milioane de euro pentru opt spitale. Cele trei noi spitale au un un total de 260 milioane de euro, bani pe care i-am obținut în aceste negocieri”, a precizat Pîslaru.
De asemenea, România va cumpăra 1.200 de ambulanțe cu banii din PNRR.
„Am reușit să aducem în PNRR două investiții noi, care nu erau în PNRR până acum. Prima este o veste foarte, foarte bună - 183,6 milioane de euro pentru 1.200 de ambulanțe în toată țara. Știți foarte bine că ambulanțele în România sunt foarte învechite și are nevoie neapărat acest lucru. Mulțumesc domnului ministru Predoiu și domnului Arafat pentru argumentația pe care au adus-o”, a spus Dragoș Pîslaru.
El precizează că „cea de-a doua veste este legată de fondurile care sunt dedicate instrumentelor financiare”.
„Avem 100 de milioane de euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare. Avem mari speranțe cu privire la această instituție. Știți că a fost, practic, creată prin PNRR și acum avem o primă sursă adițională de capitalizare.”
„Sunt și alte investiții mai mici, cum este cea legată de Registrul Național al Clădirilor, de Cadrastrul Apelor. 30 de milioane de euro, de exemplu, dar și 14,8-15 milioane de euro pentru automatizarea procesului în administrația publică, RPA și inteligență artificială”, a mai apus Pîslaru.
Din cauza deficitului, România pierde împrumuturi prin PNRR
România nu va pierde bani nerambursabili din PNRR, însă reduce componenta de împrumut de la 15 la 8 miliarde de euro, din cauza constrângerilor fiscale, a explicat ministrul.
„Există, într-adevăr, o reducere a componentei de împrumut, pentru că România are dificultăți în a asuma împrumuturi suplimentare, din cauza deficitului bugetar,” a explicat ministrul.
El a subliniat că această decizie reflectă capacitatea reală a statului de a se împrumuta în actualul context fiscal, suma de 15 miliarde de euro reprezentând „un disponibil”, nu o obligație de contractare integrală.
„România își permite, în acest moment, să se împrumute doar în limita a 8 miliarde, în funcție de spațiul fiscal disponibil,” a spus Pîslaru.
În ultimii ani, România s-a împrumutat masiv de pe piețele financiare internaționale la dobânzi mari, în jur de 7%, dar a ignorat multe din posibilitățile de împrumut la dobânzi avantajoase din banii puși la dispoziție prin PNRR, de până în 2%.
În acest moment, din cauza deficitului periculos de mare, țara trebuie să evite alte datorii, chiar și pe cele cu dobânzi neglijabile în situații normale.
Deficitul de 9,3% din PIB înregistrat anul trecut – cel mai mare din UE – trebuie redus sub 3% până în 2031.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
