Linkuri accesibilitate

Peste 4.000 de asiatici și africani acoperă deficitul de mână de lucru în fermele din România


Muncitorii din Asia sunt tot mai prezenți în fermele din România, în solarii sau la cules de legume, iar cei mai mulți se mândresc pe internet cu locul de muncă.

Sunt o mână de lucru ieftină și o soluție rapidă, iar numărul lor s-a dublat în ultimii doi ani. Înlocuiesc, astfel, golul lăsat de românii care nu mai vor să lucreze în agricultură, potrivit stirileprotv.ro.

În 2023 erau 2700 de persoane care veneau din afara Uniunii Europene să lucreze în agricultura din România.

În 2024 numărul lor a urcat până la 3100, în timp ce anul acesta sunt și mai mulți – aproape 4300. Cei mai mulți lucrători vin din Nepal, Sri Lanka, Egipt, Sudan sau Etiopia, în timp ce românii preferă să lucreze în fermele din Spania și Italia.

În agricultura din Spania, de pildă, lucrează peste 44 de mii de români, potrivit celor mai recente date ale Ministerului spaniol al Incluziunii și Migrației.

Unii sunt angajați în ferme, în timp ce alții lucrează propriul teren, cum este și cazul lui Gheorghe Pavel.

„Am această plantație de portocali și mai am un teren pe care plantez pepeni, cartofi, ardei kapia. Am și păsări, solar cu roșii. În România îmi lipsea sistemul sanitar. De multe ori mergi la primărie, nu ești tratat atât de bine cum ești aici. Aici nu se fac diferențe că ești străin și să te trateze altcumva”, spune Gheorghe Pavel.

Este și motivul pentru care mulți români preferă să lucreze în agricultura spaniolă.

Zeci de mii de români lucrează și în fermele din Italia. Totuși, numărul lor este în scădere. Pentru că se confruntă cu un deficit major de mână de lucru în mai multe domenii, autoritățile italiene au aprobat pentru următorii doi ani emiterea a 500 de mii de vize de muncă pentru cetățeni din afara spațiului comunitar.


  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG