Guvernul a aprobat la începutul lunii octombrie o Ordonanța de Urgență 52/2025 prin care vrea să limiteze cheltuielile primăriilor, consiliilor județene sau a unor instituții centrale.
Sunt nouă tipuri de cheltuieli pe care primarii și șefii de CJ nu le mai pot efectua în ultimele trei luni din an: de la reparații curente, consultanță și expertiză, până la cofinanțara unor proiecte.
În cifre, instituțiile vor mai putea cheltui între octombrie și decembrie, pentru bunuri și servicii, sume similare cu cele din perioada ianuarie-septembrie 2025, plus o marjă de 10%.
Guvern vrea astfel să limiteze cheltuielile publice, pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar agreată cu Comisia Europeană – 8,4% din PIB.
În plus, vrea să preîntâmpine situațiile din anii precedenți, când instituțiile cheltuiau sume mari de bani pe final an – uneori pentru simplul motiv că rămâneau cu bani în buget.
Executivul invocă și faptul că măsuri similare au mai fost luate în trecut. Prevederi aproape identice au fost incluse într-o OUG din octombrie 2023, când pe fondul unor probleme de finanțare a unor spitale, unii manageri au fost nemulțumiți.
Acum, cei nemulțumiți sunt primarii.
„O să ajungem în imposibilitatea de a pregăti drumurile pentru iarnă”, spune primarul Craiovei, Olguța Vasilescu (PSD).
Ea este președintă a Asociației Municipiilor din România (AMR) și una dintre cele mai influente membre din PSD.
Totodată, una dintre vocile critice la adresa reducerilor din administrația publică promise de premierul Ilie Bolojan.
„Acolo (în OUG 52, n.r.) se vorbeşte despre faptul că noi, până la sfârşitul anului, nu mai putem să facem reparaţii. Înseamnă reparaţii de drumuri, de şcoli, de spitale şi aşa mai departe”, spune ea.
„Or, în momentul în care s-a interzis efectiv să se facă reparaţii prin această ordonanţă de urgenţă, noi ajungem în imposibilitatea de a pregăti drumurile pentru iarnă.”
Olguța Vasilescu spune că reparațiile într-o primărie nu se referă la schimbarea de uși, ci înseamnă inclusiv intervenții la infrastructură și sunt total diferite de cele din administrația centrală.
De altfel, și președintele partidului, Sorin Grindeanu, a spus că formațiunea va cere în Coaliției revizuirea Ordonanței.
Nu doar primarii social-democrații sunt nemulțumiți de ordonanță.
Asociația Municipiilor din România (AMR) a transmis luni, 6 octombrie, Ministerului Finanțelor o adresă prin care cere eliminarea interdicțiilor privind mai multe tipuri de cheltuieli:
- reparații curente;
- consultanță și expertiză;
- studii și cercetări;
- contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere.
Scrisoarea este semnată de primarii din conducerea asociației, membri ai mai multor formațiuni politice, fie PSD, PNL, sau UDMR.
Reprezentanții altor două asociații, a comunelor, respectiv, orașelor, declară și ei, pentru Europa Liberă, că OUG-ul pune în dificultate primăriile din țară, inclusiv în privința plății facturilor de utilități din ultimele trei luni din an.
Specialiștii în politici publice consultați de Europa Liberă spun, pe de o parte, că nu trebuie uitat că scopul reducerii cheltuielilor bugetare este reducerea deficitului, o prioritate națională.
Nemulțumirile primarilor pot fi înțelese, însă se impun și aici precizări, susțin ei.
Spre exemplu, interzicerea cheltuielilor de reparații curente nu ar trebui să afecteze investițiile mari în reparații de drumuri, întrucât acestea figurează la alte categorii bugetare, spune co-fondatoarea asociației Funky Citizens, Elena Calistru.
Specialist în politici de bună guvernare, Septimius Pârvu, de la Expert Forum, admite că măsurile de reducere a deficitului au și efecte colaterale și pot crea probleme primăriilor, pe final de an – când de regulă se strâng cele mai multe cheltuieli.
Ce nemulțumiri și temeri au primarii
Cea mai vehementă voce din rândul primarilor vizavi de OUG 52 a fost, până acum, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu.
„Nu mai putem achiziționa nici măcar certificate de naștere și de deces securizate”, spune pentru Europa Liberă președinta Asociației Municipiilor din România (AMR).
Asta întrucât interdicția se referă la interdicția achiziției de bunuri și servicii din categoria „furnituri de birou”, care include și articole de papetărie.
Pe de altă parte, Vasilescu spune că restricțiile vor împiedica inclusiv derularea lucrărilor de deszăpezire.
Ordonanța de Urgență menționează însă mai multe excepții, precum achiziția de medicamente, cheltuieli de asistență socială și pentru școli, dar și a cheltuielilor „generate de intervenții în situații de urgență, de menținerea ordinii publice și operative, precum și cheltuielile aferente lucrărilor de deszăpezire.”
Primarul Craiovei a menționat și faptul că interdicția privind studiile de fezabilitate și expertizele vor afecta și proiecte cu fonduri UE.
Într-o informare explicativă pe tema ordonanței, Asociația Comunelor din România (ACoR) precizează însă că „cheltuielile finanțate prin fonduri externe nerambursabile (PNRR, programe europene etc.) pot fi efectuate chiar dacă se regăsesc pe lista interdicțiilor.”
Președintele ACoR, Emil Drăghici, primar independent al comunei Vulcana-Băi, județul Dâmbovița, admite că este interpretabil dacă cheltuielile pentru studii pentru proiecte cu fonduri UE sunt restricționate sau nu.
Europa Liberă nu a putut identifica, în textul ordonanței, o prevedere expres în acest sens.
Vicepreședintele Asociației Orașelor din România, Nicolae Moldovan (PNL), primar în Beclean/jud. Bistrița Năsăud – unul din orașele non-reședință de județ cu cele mai multe fonduri UE atrase în ultimii ani – este însă categoric.
„Ordonanța are ca obiect principal investițiile din fonduri naționale, deci studiile finanțate în proiecte UE nu sunt vizate, de multe ori acestea au buget alocat în finanțările aprobate.”
Primarul din Beclean spune însă că principalul efect al ordonanței se va resimți la facturile la utilități, prin prisma raportării cheltuielilor la media ultimelor luni, plus o majorare de 10%.
„Vor apărea restanțe, probabil, în multe localități. De exemplu, nu au fost facturi așa mari în lunile de iarnă de început de an, iar acum va fi mai frig, plus că prețurile la curent au crescut, chiar dacă vei avea costuri mult mai mari, va trebui să respecți limitele impuse”, atrage el atenția.
El susține, pe de altă parte, că documentul aprobat de Guvern vine și pe fondul unei tendințe în care cheltuielile administrațiilor cresc pe final de an.
Pe de altă parte, Emil Drăghici consideră OUG o nouă mostră de „măsuri dictatoriale” ale Guvernului, în materie de administrație locală.
Spune că nu înțelege interzicerea unor cheltuieli legate de pregătirea profesională, câtă vreme toată lumea își dorește funcționari cât mai performanți.
Specialiști: e nevoie de reforme în administrație, chiar dacă pot apărea probleme
Sunt trei lucruri care trebuie luate în considerare cu privire la OUG 52, în particular, dar și la reforma administrației locale concretizată prin proiectul Guvernului de reducere a posturilor din cele peste 3.200 de primării și consilii județene, spune Elena Calistru.
În primul rând, punctul de plecare este obiectivul de reducere a deficitului bugetar.
„Dacă noi nu facem ceva ca să ne încadrăm într-o traiectorie de reducere [a deficitului], lucrurile vor sta foarte prost din foarte multe puncte de vedere, inclusiv în ceea ce ține de fondurile europene.”
În al doilea rând, faptul că premierul Bolojan vizează cu precădere măsuri în domeniul administrației locale poate fi înțeles prin faptul că este o zonă unde are expertiză, crede Elena Calistru.
O privire pe bugetul general al statului arată, pe de altă parte, că în ultimii ani cheltuielile administrațiilor locale sunt într-o ușoară scădere, de la peste un sfert, la circa 22% în prezent.
Din acest punct de vedere, impactul ajustărilor s-ar putea să nu fie unul atât de semnificativ, explică ea.
Nu în ultimul rând, „este important cum faci aceste tăieri”, mai subliniază Calistru. Spre exemplu, datele Ministerului Finanțelor permit studierea lună de lună a execuțiilor bugetare ale primăriilor și „poți face ajustări în funcție și de specificul localităților.”
Co-fondatoarea Funcky Citizens spune, pe de altă parte, că păsurile exprimate de primari cu privire la noua OUG trebuie nuanțate. Reparațiile curente care nu mai pot fi finanțate până la final de an nu ar trebui să afecteze drumurile, întrucât fiind proiecte mai mari, acestea sunt incluse în mod normal la cheltuieli de capital.
„De fapt, multe primării au societăți înființate – ceea ce nu e neapărat rău – dar ajung să finanțeze ca cheltuieli de bunuri și servicii și activități, sau inclusiv angajări, care altcumva trebuiau încadrate.”
Totodată, nemulțumirea primarilor poate veni și dintr-o practică împământenită, de a înghesui cheltuieli pe final de an, sub pretextul urgenței, ceea ce poate inclusiv scurtcircuita pașii legali necesari în mod normal.
În privința problemelor cu restanțele la facturi care ar putea apărea se îndoiește că diferențe față de media primelor nouă luni din an va depăși marja e 10% permisă de noua OUG. Adaugă că situațiile particulare, stringente, vor putea fi rezolvate prin memorandumuri adresate Executivului.
Septimius Pârvu este mai rezervat și crede că riscul acumulării, sau creșterii restanțelor primăriilor, mai ales în orașe mai mici, este real.
„De regulă, se adună oricum restanțe pe final de an, la fel cum în ultimele luni vedem de regulă și cheltuieli mai mari. Asta și pentru că de obicei se repartizau sume importante la rectificarea bugetară, ceea ce în condițiile de restriște actuale – nu a mai fost neapărat cazul.”
În acest an, la rectificarea bugetară, Guvernul a acordat circa 500 de milioane de lei din cota defalcată de TVA pentru finanțarea cheltuielilor din bugetele locale.
În 2024, Guvernul Ciolacu nu a făcut nicio rectificare, pentru a exista un grad de comparație.
Pe de altă parte, Pârvu atrage atenția că nemulțumiri ale primarilor legate, de exemplu, de imposibilitatea realizării studiilor necesare pentru investiții noi nu ar trebui să producă mari efecte, întrucât măsurile de restriște bugetară au prevăzut deja de mai multe luni limitarea realizării de noi investiții publice.
„De altfel, aceea a fost discuția și legată de Programul Anghel Saligny, să se finalizeze mai întâi proiectele în lucru deja.”
De precizat că OUG a introdus posibilitatea finalizării contractelor prevăzute în program, până la final de 2026, după cum a transmis și Ministerul Dezvoltării.
Totodată, Ordonanța Guvernului menționează că stadioanele din țară se vor realiza doar dacă autoritățile locale responsabile contribuie cu o sumă de 25% din valoarea investiției; proiectele în curs continuă, sub acastă condiție, dar altele noi nu vor fi demarate mai repde de 2027.
Actul normativ exclude de asemenea realizarea unor investiții publice, ale Companiei Naționale de Investiții (CNI), mai repede de 1 ianuarie 2028. Este vorba de săli de sport, așezăminte culturale și fose septice, microstații de epurare și sisteme de apă și canalizare.
Proiectele cu scop similar, cuprinse atât în Programul Anghel Saligny cât și la CNI, vor fi finanțare dintr-o singură sursă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
