Ilie Bolojan îi mulțumește Oanei Gheorghiu „și pe această cale pentru disponibilitatea de a participa la reformele absolut necesare de care România are nevoie în această perioadă”, spune un comunicat remis presei marți de Guvernul României.
Cine este Oana Gheorghiu
În vârstă de 56 de ani, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic.
Co-fondatoare și co-președintă (din februarie 2025, anterior vicepreședintă) a Asociației Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu este implicată de mai bine de un deceniu în dezvoltarea unor proiecte de infrastructură medicală și în campanii de advocacy care au schimbat modul în care societatea privește responsabilitatea statului în sănătate.
A coordonat atragerea a peste 100 de milioane de euro prin donații și sponsorizări private, alături de peste 500.000 de donatori și 10.000 de companii.
Cea mai importantă realizare este Spitalul pentru Copii cu cancer și alte boli grave, construit de la zero la Marie Curie (12.000 mp, 9 etaje, peste 140 de paturi), primul proiect de acest tip în România.
„Experiența Oanei Gheorghiu în proiecte care au produs schimbări fundamentale în societatea românească este pusă acum în slujba unor proiecte și mai largi de reformare a României, într-o perioadă în care țara noastră are nevoie de toate energiile pentru a pune bazele unui stat care să funcționeze mult mai bine în beneficiul cetățenilor”, spune comunicatul Guvernului.
De ce a demisionat Dragoș Anastasiu
Dragoș Anastasiu a demisionat pe 27 iulie din funcția de vicepremier onorific după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanților ANAF timp de opt ani.
În conferința de presă în care și-a anunțat demisia, Anastasiu a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul.
„Mi-e clar că nu mai pot ajuta”, a afirmat Anastasiu, „pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”, a spus Anastasiu după dezvăluirile făcute de presă legate de mita pe care companiile sale ar fi plătit-o unei inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani, între 2009 și 2017.
O anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2018 a stabilit că firmele controlate de Anastasiu au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro, prin contracte fictive, pentru a evita orice probleme la controalele fiscale, o situație descrisă de vicepremier atât ca un șantaj, cât și ca o formă de protecție a afacerilor sale.
Dosarul a ajuns în justiție și s-a încheiat cu condamnarea definitivă a Angelei Burlacu la cinci ani și două luni de închisoare pentru luare de mită.
Anastasiu a recunoscut în fața instanței și în fața procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) că a semnat un contract fictiv cu o firmă indicată de inspectoarea Fiscului (ANAF), pentru a masca aceste plăți de mită.
El a explicat că a fost forțat să accepte plata mitei de teamă că refuzul ar fi condus la deschiderea unui dosar penal care ar fi dus la insolvența firmei și la concedierea angajaților:
„La momentul respectiv, perspectiva declanșării unei anchete penale și a prelungirii controalelor îl duceau la ideea declanșării insolvenței și a concedierii personalului, ceea ce însemna închiderea firmei și afectarea a peste 20.000 de călători care aveau serviciile plătite,” conform motivării Curții de Apel București, citată de Hotnews.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
