De mai bine de cinci ani, medicul Valentina Robu intră dimineața pe poarta Spitalului Municipal Caritas din Roșiorii de Vede și, înainte de a pune pe ea halatul de doctor, ocupă câteva ore fotoliul de director.
Din 2019, îndeplinește și funcția de manager al unității medicale. Când a preluat conducerea, spitalul avea datorii de 1,1 milioane lei. A reușit să le reducă la 200.000 de lei.
O performanță pentru care nu doar că nu va fi recompensată dar, dacă se aplică noua reformă guvernamentală din sănătate, riscă să-i fie diminuat salariul.
Adoptat deja în Parlamentul României, noul Program de guvernare propune modificări care vizează direct salariații, pacienții și mediul universitar.
Decizii care afectează direct angajații din Sănătate
- „Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii”;
Aproximativ 30% dintre spitalele din România înregistrau anul trecut un deficit bugetar major, se arăta într-o analiză a Colegiulului Medicilor.
Asta înseamnă că riscau incapacitatea de a funcționa și de a mai asigura o activitate medicală continuă.
„Vorbim despre unul din trei spitale, dar nici restul nu o duc foarte bine”, declara, în 2024, pentru Hotnews.ro, președintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu.
„E greu să nu mai ai niciun fel de datorii în condițiile în care prețurile sunt foarte mari”, explică în iunie 2025, pentru Europa Liberă, medicul Valentina Robu, manager al Spitalului Municipal Caritas din Roșiorii de Vede.
„S-ar putea ca managerii să nu-și mai dorească să conducă spitale cu datorii sau medicii să nu mai lucreze în spitalele care au datorii – iar majoritatea spitalelor le au. Deficitul de personal există, va fi și mai greu să atragem medici care nu vor fi motivați să vină într-o unitate spitalicească în care vor fi plătiți mai prost. Rezultatul: va scădea actul medical în sine”, arată Robu de ce nu ar fi viabilă o asemenea măsură.
„Problema pe care o avem cu spitalele din sistemul public ține de finanțarea de la Casa de Asigurări de Sănătate”, explică și Adrian Țibîrnă, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București.
„Au crescut foarte mult cheltuielile după pandemie (2020-2022, n.r.), iar finanțarea nu a urmat nivelul cheltuielilor. Și așa avem deficit de personal, dacă mai reducem și sporul, vom avea o migrare mult mai mare către privat. Ar trebui găsite alte soluții”, consideră Țibîrnă.
Și fostul președinte Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu, cerea recent ca „tarifele decontate de CNAS spitalelor să fie actualizate”, identificând aici una dintre cauzele care duc la performanțele financiare negative, în cazul spitalelor.
„Este o chestiune foarte dificilă din punctul meu de vedere: un spital poate să aibă 30 de secții, unele secții au o activitate performantă, alte secții au activitate mai puțin performantă. În situația în care reduci sporurile, practic pedepsești pe toată lumea”, este de părere Bogdan Ovidiu Popescu, prorectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, șeful Disciplinei Neurologie la Spitalul Clinic Colentina din București.
- „Plata în funcție de performanță pentru medici”;
„Managerii au indicatori de performanță, se pot stabili indicatori de performanță pentru fiecare specialitate în parte”, este de părere Valentina Robu, managerul Spitalului Municipal Caritas din Roșiorii de Vede.
„Trebuie stabilite criterii clare de performanță”, este de acord și Adrian Țibîrnă, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.
„Ar fi o măsură bună, sigur, depinde cum se va realiza”, susține Bogdan Ovidiu Popescu, prorectorul Universității de. Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
„Acum, nu contează dacă ai supra-specializări, cazuri grele, pe care le rezolvi, dacă faci intervenții pe care nu le fac alți colegi. Dacă ești medic primar neurolog într-un spital, orice activitate ai avea, ai același salariu cu alt medic primar neurolog din alt spital, care poate e mult mai puțin specializat, rezolvă cazuri mult mai ușoare sau nici măcar nu-și ocupă paturile. Este cumva o inechitate în sistem, care ar trebui ajustată”, este de părere Popescu.
- „Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030”;
„Dacă într-un spital, o secție are un grad de ocupare sub 50% în ultimii patru ani, e un semn de întrebare clar”, a motivat propunerea noul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, la ieșirea de la audierile din Parlament.
„Cred că ar trebui făcută o analiză pentru fiecare unitate sanitară pentru că, spre exemplu, sunt patologii la care în niciun caz nu trebuie redus numărul de paturi. În România, peste 50% dintre oameni mor fie de infarct miocardic acut, fie de accident vascular cerebral. În domeniile astea, nu există un surplus de paturi, dimpotrivă, sunt prea puține. Nu trebuie aplicată o regulă pentru toată lumea. Trebuie văzut efectiv cine produce în sistem”, susține Bogdan Ovidiu Popescu, prorectorul UMF „Carol Davila” din București.
- O decizie în care pare a exista consens este cea de „consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare”.
„E OK, atât timp cât ne vor pune la dispoziție ce ne trebuie, ca material sanitar”, susține managerul Spitalului Municipal Caritas din Roșiorii de Vede.
Decizii care afectează direct pacienții
- „Reducerea centrelor de permanență din mediul urban”;
„S-a constatat de mai mult timp că se abuzează de aceste centre, de multe ori nu sunt vizitate de pacienți, dar la sfârșitul lunii fac decontări serioase. Vin să înlocuiască lipsa medicului de familie pe perioada weekend-ului, dar nu o înlocuiesc. Este necesară o analiză serioasă”, declară pentru Europa Liberă Vasile Barbu, președintele Asociației Nationale pentru Protecția Pacienților.
- „convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație”;
„E bine să se facă o evaluare corectă, dar nu am vrea să se meargă pe ideea de închis spitale, pentru că sunt anumite zone unde nu există spital pe o rază de 20-30 de km. Trebuie să vedem de ce nu are adresabilitate, cum ar fi că nu are dotări”, susține Vasile Barbu.
- „eliminare a scutirii CASS (contribuția la asigurările de sănătate, n.r.) pentru toate concediile medicale”;
În România, în prezent, concediile medicale sunt deja în bună parte taxate. Pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizația este de 75% din media veniturilor brute (cu unele excepții).
Pentru accident de muncă sau boală profesională, indemnizația este de 80% sau 100% din media salariilor brute din ultimele șase luni, iar pentru îngrijirea copilului bolnav sub ;apte ani – indemnizația e de 85% din salariul brut.
„Mi se pare un abuz, pentru că ei nu fac socoteala că pacientul primește 75% din valoarea brută a salariului. Trebuie să-și plătească în plus medicamente, tratamente”, susține președintele Asociații Nationale pentru Protecția Pacienților.
În mod paradoxal, deși aplicarea CASS diminuează valoarea retribuției, noul ministru al Sănătății a spus că indemnizațiile nu vor avea de suferit.
„Odată cu taxarea concediilor medicale, venitul de zi cu zi și lună de lună al pacientului nu va scădea. În momentul de față, atunci când pacientul este în concediu de boală, venitul la finalul lunii este mai mare tocmai pentru că acel venit nu se impozitează CASS. Odată cu această reglementare și aplicarea CASS-ului, venitul nu o să scadă”, a declarat Ragobete la ieșirea de la audierile din Parlament.
„Sunt sigur că, în momentul în care vom ajunge în Guvern cu o Ordonanță de Urgență care să reglementeze acest lucru pe anumite patalogii, probabil, nu pot garanta, vor exista excepții, dar nu vreau să pornim la drum cu excepții”, a completat Ragobete declarația, când i s-a atras atenția că sunt deja concedii medicale cu valoare redusă.
Principalul său argument pentru introducerea CASS este reluarea tezei lansate în spațiul public de fostul premier, Marcel Ciolacu, în 2023:
„Avem milioane de concedii (medicale, n.r.) fictive. Aceasta este una dintre măsurile care va descuraja pacienții și medicii să mai elibereze acest tip de concedii medicale fictive. Vor fi verificate fișele medicale ale medicilor și modul în care acestea au fost acordate, din punct de vedere medical. Nu va reduce 100% concediile fictive, dar este o măsură de a le descuraja”, a declarat Ragobete.
„Este imoral, neetic să pui în cârca unor suferinzi sarcini fiscale doar pentru că alții fraudează. Găsește soluții să-i prinzi pe cei care fraudează sistemul”, spune Vasile Barbu, președintele Asociației Nationale pentru Protecția Pacienților.
Teza „milioanelor de concedii fictive” nu pare a fi susținută de datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În 2023 au fost 3,4 milioane certificate de concediu medical (care au totalizat 8,4 milioane de zile) iar în 2024 – 3,2 milioane certificate de concediu medical (în total 7,3 milioane zile).
Așadar, numărul de zile suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a scăzut anul trecut cu 1,1 milioane.
„Precizăm că noțiunea de concediu medical nu este sinonimă cu certificatul de concediu medical. Pentru același concediu medical se pot emite mai multe certificate de concediu medical, unul inițial și celelalte în continuare, în funcție de evoluția afecțiunii respective”, transmite biroul de presă al CNAS.
Certificatul se emite doar pentru o durată de maximum o lună calendaristică (spre exemplu, pentru un concediu de sarcină și lăuzie, care are o durată totală de 126 zile calendaristice, se emit cel puțin cinci certificate de concediu medical).
În plus, nu toate zilele de concediu medical sunt suportate din FNUASS. Conform legii, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, din prima zi până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepţia persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării.
Miercuri, 26 iunie, Ministerul Sănătății anunța o acțiune de control în teritoriu, prin forțele reunite ale Corpului de Control din minister și Corpul de Control din Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Obiectivul este de a stopa rapid fraudarea sistemului de emitere a concediilor de boală, fără o bază medicală justificată. Am identificat peste un milion de concedii medicale suspecte, care cumulează peste 30 de milioane de zile de concediu”, anunțau reprezentanții MS.
Aceștia publicau și un grafic conform căruia în perioada minivacanței de 1 Mai numărul de concedii mediale s-a dublat de la 100-130.000 în săptămânile precendente, la 234.000. Și de 1 iunie au crescut brusc, de la 130.000 la 234.000 de certificate medicale eliberate.
Decizii care afectează mediul universitar medical
- „Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități”;
„Legea actuală nu mi se pare deloc nefastă. Când dai managerului libertatea să numească orice fel de șef de secție, nu mai există o garanție a desfășurării normale a acestui proces de învățământ. Spre exemplu, într-o secție clinică, unde se desfășoară proces de învățământ cu studenții și cu rezidenții, acel șef de secție care n-ar fi cadrul didactic, practic ar putea să nu favorizeze desfășurarea normală a învățământului”, argumentează Bogdan Ovidiu Popescu, prorectorul Universității de. Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
În plus, atât în București cât și la nivel național există foarte multe spitale unde nu s-a desfășurat concurs de manager, iar conducerea este numită interimar, pentru șase luni.
„Pe de o parte, nu ne concentrăm pe concursurile de manager care-i dau posibilitatea să stea trei ani în postul respectiv, să aibă un plan de management pe durată mai lungă, dar pe de altă parte ne punem problema ca acești manageri (interimari, n.r.) să numească șefi de secție”, explică Bogdan Ovidiu Popescu.
- „simplificarea accesului în rezidențiat pentru specialitățile deficitare”;
Este vorba de cele cu pregătire îndelungată în rezidențiat, de până la șapte ani, cum ar fi neurochirurgia, chirurgia cardiovasculară sau medicina de urgență.
„Pentru aceste specialități grele există puține opțiuni, pentru că oamenii își doresc o viață mai confortabilă. Sistemul, în varianta actuală, nu favorizează în vreun fel activitățile astea foarte dificile: nu există salarii mai mari sau alte avantaj. În schimb, avem nevoie de astfel de medici”, argumentează prorectorul UMF „Carol Davila” București.
Noul Program de Guvernare a fost adoptat luni, 26 iunie, în Parlamentul României. Pentru a fi puse în practică, propunerile trebuie însă transformate într-un nou cadru legislativ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
