Printre măsurile anunțate se numără:
- reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă, în cea de zi. Mulți pacienți sunt internați două-trei zile în spital doar pentru analize de bază. „Or, acest lucru ne costă foarte mult. Rata pacienților care pot fi tratați în unitatea medicală unde se prezintă poate fi mult mai mare”, a explicat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete;
- ajustarea treptată, până la eliminare, a contribuției personale pentru serviciile medicale spitalicești în unități private decontate în sistem DRG (sistemul grupelor de diagnostice - n.r.), pe care o pot plăti asiguraţii care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate. Aici, ministrul a vorbit despre încurajarea asigurărilor medicale private;
- plata gărzilor pentru medici să se facă în funcție de dificultatea specialității medicale: „Nu poţi compara activitatea medicală pentru unghie încarnată versus o operaţie pe cord deschis”, spune el;
- clinicile private care transferă un pacient cu o afecțiune acută la un spital de stat ar putea plăti pentru îngrijirea acelui bolnav;
- dacă sunt identificate cazuri de fraudă și de decontarea fictivă a unor servicii fictive (de către un spital public sau privat), Casa de Sănătate nu va mai deconta 10% din valoarea contractului dintre cele două entități;
- Casa Națională de Sănătate (CNAS) și Ministerul Sănătății (MS) vor aplica o sancțiune de 20% din valoarea contractului dintre o unitate și Casa de Sănătate atunci când sunt identificate decontări fictive de medicamente sau echipamente medicale;
- majorarea punctului pentru serviciul medical în ambulatoriu de la 5 lei la 6,5 lei de la 1 august, și de la 8 lei începând cu 1 ianuarie. „Acest lucru va crește numărul de intervenții care se vor efectua în ambulatoriul de specialitate”, spune ministrul Sănătății;
- toți medicii din secțiile spitalului, indiferent de titulatura didactică, vor fi obligați, prin rotație, să asigure consultații în ambulatoriu – fără a fi condiționați de un program anumit de ore;
- evaluarea managerilor pe baza indicatorilor asumați prin proiectul de management (care devine anexă a contractului dintre unitate și manager). Ministrul spune că există indicatori asumați de unii manageri care nu au mai fost actualizați din 2007. „Din acest motiv, managerii nu sunt stimulați să facă performanță.” Vor fi incluși indicatori „adaptați anului 2025”;
- vor fi introduși indicatori de evaluare și performanță și pentru șefii de secție din spitale;
- șefii de secție și medicii care internează fictiv un pacient într-un sistem public vor putea fi concediați;
- proiect-pilot ce prevede mobilitatea medicală. Medicii specialiști pot fi încadrați temporar (între 6 și 12 luni) la diferite spitale;
- CNAS și Ministerul Sănătății vor lucra la o platformă online pentru programarea pacienților la un spital de stat;
- de anul viitor, toate spitalele publice și private vor fi obligate să raporteze costurile reale ale serviciilor pe care le oferă;
- medicamentele au costat CNAS, în 2025, 21 de miliarde de lei. Din acest motiv, CNSAS lucrează la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor și de stabilire a prețului. Guvernul vrea să grăbească accesul medicamentelor pe piața din România în special al medicamentelor generice;
- unele medicamente „ieftine” din lista celor compensate ar putea fi acoperite, măcar parțial, de pacienți;
- când un medic de familie este în concediu, pacienții acestuia vor putea fi consultați de orice alt medic de familie;
- medicii din ambulatoriu de specialitate își vor putea fracționa norma săptămânală în maximum două contracte;
- prioritizarea investigațiilor medicale de laborator pentru pacienții acuți;
- obligația furnizorilor de analize de laborator și imagistice de a comunica rezultatul pacientului și medicului prescriptor în maximum trei zile de la investigație;
- prelungirea duratei valabilității cardului de sănătate la zece ani. Acest card va fi înlocuit cu noua carte de identitate (cea biometrică).
Cheltuielile din domeniul sănătății, spune prim ministrul Bolojan, au crescut în ultimii ani la un nivel pe care statul român nu și-l mai permite: Guvernul cheltuie în prezent 16% din veniturile sale pentru sănătate, în condițiile în care, în anii din urmă, acest procent era de 11%. Un procent similar a mai fost doar în pandemie.
„Această creștere din sănătate nu se reflectă în calitatea serviciilor și nici în percepția și satisfacția pacienților. Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puțin o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele”, a transmis premierul.
La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că Guvernul a analizat în ultimele două săptămâni cum să reformeze sistemul medical. El a spus că măsurile sunt „o reformă de sistem”.
„Nu înseamnă sub nicio formă că vom tăia bani de la pacienți sau că vom lăsa medicii fără resursele necesare. Prea mulți ani la rând a fost peticit. Este nevoie de o reformă reală.”
„Măsurile despre care vorbim vor da posibilitatea managerilor de a desface [contracte de muncă]”, a spus Rogobete.
La rândul său, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a precizat că sistemul medical românesc „se află într-un moment de cumpără” și, din acest motiv, e nevoie de mai multe reforme.
Știre în curs de actualizare.
