Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene se reunesc pe 7 și 8 mai la Varșovia, pentru o reuniune informală a Consiliului. O zi mai târziu trec granița la Liov, în semn de solidaritate cu Ucraina, în timp ce Rusia se pregătește să sărbătorească Ziua Victoriei.
Niciuna dintre reuniuni nu este un consiliu oficial al Uniunii Europene (UE), astfel încât este puțin probabil ca ele să aibă vreun rezultat concret.
Totuși, se așteaptă ca miniștrii de Externe să aprobe crearea unui tribunal special care să investigheze și să tragă la răspundere Rusia pentru agresiunile comise în Ucraina.
Tribunalul Special pentru Crimele de Agresiune Împotriva Ucrainei (The Special Tribunal for the Crime of Aggression Against Ukraine) va fi oficializat pe 14 mai, la reuniunea de la Luxemburg a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Ce este Tribunalul Special pentru Crimele de Agresiune Împotriva Ucrainei?
La puțină vreme după ce Rusia și-a lansat, în februarie 2022, invazia la scară largă a Ucrainei, Curtea Penală Internațională (CPI) a deschis o investigație legată de acuzațiile de crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise de forțele rusești.
Sunt incluse în investigație infracțiuni care au avut loc pe teritoriul ucrainean și care datează de la Revoluția Maidan, începută în noiembrie 2013 și care a culminat cu evenimentele din 18–23 februarie 2014.
Noul tribunal ar urma să analizeze ceea ce se numește „crime de agresiune” – infracțiuni asupra cărora CPI nu are competență.
Va fi o instanță internațională cu bază în jurisdicția ucraineană, cu o așa-numită personalitate juridică în temeiul dreptului internațional, al dreptului ucrainean și al dreptului țării gazdă, care nu a fost stabilită încă.
Inițial se credea că va fi orașul francez Strasbourg, unde e sediul oficial al Consiliului Europei, dar tribunalul ar putea ajunge să fie la Haga.
Ce e crima de agresiune?
După cum se afirmă în proiectul de înființare a tribunalului, văzut de RFE/RL, crima de agresiune înseamnă „planificarea, pregătirea, inițierea sau executarea, de către o persoană aflată în poziția de a exercita efectiv controlul sau de a conduce acțiunea politică sau militară a unui stat, a unui act de agresiune care, prin caracterul, gravitatea și amploarea sa, constituie o încălcare vădită a Cartei Organizației Națiunilor Unite”.
Statutul tribunalului mai precizează că un „act de agresiune” înseamnă „utilizarea forței armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a altui stat”.
Multe dintre acțiunile întreprinse de Rusia în ultimii ani – precum ocupațiile, anexările, blocadele navale și bombardamentele asupra obiectivelor civile și militare din Ucraina (deși Rusia neagă că ar fi vizat astfel de infrastructuri) – constituie acte de agresiune.
În termeni juridici, invazia Rusiei este considerată un „război nedrept” sau un „război de cucerire”.
Prin urmare, termenul „crimă de agresiune” are un domeniu de aplicare larg, care poate include, de asemenea, acțiuni considerate crime de război sau genocid. Noul tribunalul va colabora îndeaproape cu Curtea Penală Internațională (CPI) în repartizarea cazurilor.
Tribunalul va avea puterea să „investigheze, acuze și judece persoanele care au cea mai mare responsabilitate pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei”.
Crimele de agresiune sunt, cu alte cuvinte, așa-numitele crime de „conducere”, comise de „o persoană aflată în poziția de a exercita efectiv controlul sau de a conduce acțiunea politică sau militară”, după cum se menționează în text.
Aici ar putea fi incluși oameni politici din Rusia și chiar din alte țări care au contribuit la subminarea integrității teritoriale a Ucrainei – adică Belarus, Iran și Coreea de Nord.
Beneficiază Vladimir Putin de imunitate în fața justiției?
Președintele rus, Vladimir Putin, și cei din cercul său de apropiați beneficiază de imunitate împotriva urmăririi penale în timpul mandatului, în ceea ce se numește „triunghiul imunității” pentru președinții, prim-miniștrii și miniștrii de Externe în exercițiu. Acest lucru îi include adesea și pe miniștrii Apărării.
Din punct de vedere tehnic, această imunitate poate fi ridicată doar de către Organizația Națiunilor Unite, dar, având în vedere faptul că Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, chiar și acest aspect tehnic devine mai degrabă teoretic.
Cel mai probabil, tribunalul va avea o mulțime de audieri și hotărâri in absentia, ceea ce, conform proiectului de statut, va fi posibil.
Ce va face Tribunalul?
Încă din 2023, un grup inițial de țări adună, împreună cu Ucraina, dovezi – astfel că activitatea este deja în plină desfășurare.
Este un fel de „Coalition of the Willing” - aripa juridică, în care sunt aproximativ 40 de țări, inclusiv majoritatea celor 27 de state membre ale UE, mai puțin Ungaria și Slovacia, țările G7, cu excepția Statelor Unite, care au semnalat recent că nu vor participa, și alte țări din Consiliul Europei. Cu toate acestea, orice națiune poate adera în orice moment.
Un comitet de gestionare format din funcționari din grupul de bază va selecta judecătorii și un procuror.
Proiectul de statut menționează că „judecătorii Tribunalului Special trebuie să fie persoane cu o înaltă ținută morală, imparțialitate și integritate, care au calificările necesare în țările lor respective pentru numirea în cele mai înalte funcții judiciare”.
De asemenea, judecătorii „trebuie să fie independenți în exercitarea funcțiilor lor și nu trebuie să accepte sau să solicite instrucțiuni din partea niciunui guvern sau a oricărei alte surse” și, în plus, nu pot exista doi judecători care să fie din același stat.
Procurorul va fi ales prin vot secret de către majoritatea absolută a comitetului de conducere pentru o perioadă de șapte ani.
În cazul în care o parte este găsită vinovată de tribunal, aceasta riscă de la câțiva ani de închisoare până la o pedeapsă pe viață, precum și amenzi. Cei condamnați își vor ispăși pedeapsa într-un stat care a încheiat un acord specific cu tribunalul. Dacă nu există o astfel de țară, atunci „sentința poate fi executată în Ucraina”.
Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
