Linkuri accesibilitate

Macron îl îndeamnă pe Putin să accepte armistițiul cu Ucraina, în prima lor convorbire telefonică de la începutul războiului


Întâlnire a președintelui francez, Emmanuel Macron, cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin - 7 februarie 2022.
Întâlnire a președintelui francez, Emmanuel Macron, cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin - 7 februarie 2022.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat marți pe președintele rus Vladimir Putin să convină asupra unui armistițiu în Ucraina „cât mai curând posibil”, într-o convorbire telefonică pe care au avut-o cei doi lideri, prima din 2022, când Rusia a invadat Ucraina.

Într-o convorbire de două ore cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron a cerut marți un armistițiu în Ucraina și începerea negocierilor pentru încheierea conflictului, a anunțat marți biroul președintelui francez, citat de france24.com, Reuters și AFP.

Cei doi, care nu mai vorbiseră din septembrie 2022, potrivit palatului prezidențial de la Élysée.

Macron „a subliniat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și „a cerut stabilirea, cât mai curând posibil, a unui armistițiu și lansarea negocierilor între Ucraina și Rusia pentru o soluționare solidă și durabilă a conflictului”, a precizat biroul prezidențial francez.

Putin a dat vina pe Occident pentru conflictul din Ucraina în conversația sa telefonică și a spus că orice acord de pace ar trebui să fie „pe termen lung”, conform unui comunicat al Kremlinului.

„Vladimir Putin i-a reamintit [lui Macron] că conflictul ucrainean este o consecință directă a politicii statelor occidentale”, a declarat Kremlinul într-un comunicat.

Putin a adăugat că statele occidentale „au ignorat timp de mulți ani interesele de securitate ale Rusiei” și „au creat un cap de pod anti-rus în Ucraina”.

Kremlinul a declarat că Putin i-a spus președintelui francez că orice acord de pace ar trebui să fie „cuprinzător și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noile realități teritoriale”.

Putin a declarat anterior că Ucraina trebuie să accepte anexarea de către Rusia a unor porțiuni din teritoriul său ca parte a oricărui acord de pace.

Biroul lui Macron a declarat că președintele francez a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Iranul să-și respecte obligațiile asumate în temeiul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP) al ONU și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Președintele francez și-a exprimat „determinarea” de a căuta o soluție diplomatică care să permită o soluționare durabilă a problemei nucleare, a chestiunii rachetelor iraniene și a rolului său în regiune.

Kremlinul a declarat că Putin i-a spus lui Macron că Iranul are „dreptul” de a dezvolta un program nuclear „pașnic”.

Cei doi lideri au convenit să-și coordoneze eforturile și să discute din nou în curând, se arată în comunicatul de la Élysée.

Liderul francez a încercat, într-o serie de apeluri telefonice în 2022, să-l avertizeze pe Putin cu privire la invadarea Ucrainei și a călătorit la Moscova la începutul acelui an.

El a menținut legătura telefonică cu Putin după invazie, dar discuțiile au încetat ulterior, ultima convorbire dintre președinți datând din septembrie 2022.

Macron și-a înăsprit poziția față de Rusia în ultimul an, spunând că expansionismul acesteia reprezintă o amenințare pentru întreaga Europă.

Președintele francez a refuzat, de asemenea, să excludă trimiterea de trupe pe teren în Ucraina.

În aprilie 2024, ministrul rus al apărării de atunci, Serghei Șoigu, și omologul său francez, Sebastien Lecornu, un apropiat al lui Macron, au purtat discuții axate pe securitate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris.

Acesta a fost ultimul contact oficial la nivel înalt dintre cele două țări.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG