Principalele modificări aduse de proiectul noii legi vizează modul în care se fac plățile către beneficiarii Pilonilor II, III și IV și introduce o nouă formă de administrare a banilor acumulați - Fondul de plată a pensiilor private.
„La fondul de pensii de acumulare scopul este investițional, pentru a obține un randament cât mai mare, dar restricțiile impuse legal pentru investiții sunt mai mari. Fondul de plată are ca scop plata pensiilor - scop operațional. Sunt lucruri total diferite. Avem nevoie de segregarea activelor”, a spus la finalul ședinței de Guvern de joi, Dan Armeanu, vicepreședinte Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Guvernul a decis ca banii acumulați în fondurile private de pensii să nu mai poată fi accesați în totalitate, în momentul îndeplinirii condițiilor legale pentru beneficiar, ci doar în forma unor tranșe lunare, cu sau fără avans inițial.
Proiectul de lege adoptat joi de guvern a fost ușor modificat față de varianta inițială pusă în dezbatere publică și va trimis în parlament în procedură de urgență.
Cum propune Guvernul să se plătească pensiile private - Pilonii II, III, IV
Guvernul propune ca beneficiarii de pensii private să poată retrage imediat după pensionare maximum 30% din suma acumulată. Suma rămasă ar urma să fie împărțită în tranșe lunare, care vor fi plătite în cel mult opt ani.
„Suma minimă lunară nu trebuie să fie mai mică de 1.251 de lei”, spune Dan Armeanu de la ASF. Suma maximă a ratelor lunare nu e prevăzută în proiectul de lege.
Există și o altă variantă, propusă de Guvern, și aplicabilă în cazul în care activele acumulate de neficiari sunt consistente - plata sub formă de pensie viageră pe toată durata vieții.
„Cei care, de exemplu au un ciclu complet de cotizare de 35 de ani, vor avea bani suficienți să îi eșaloneze pe o perioadă mai mare de timp. Pensia minimă lunară trebuie să fie de minim 1.251 de lei”, a spus Dan Armeanu.
Impozitarea și taxarea veniturilor din pensiile private se fac la fel cum este prevăzut în legea în vigoare. Dan Armeanu a estimat că impozitarea și taxarea aplicate vor afecta suma totală acumultată cu 10-12%.
„În cazul în care se optează pentru plata eșalonată, iar pensia e mai mică de 3.000 de lei pe lună, nu se plătește nimic, e un avantaj”, a spus Dan Armeanu.
Europa Liberă a scris pe larg despre acest subiect aici.
Există și excepții.
În forma adoptată de Executiv, cei care au acumulat sume mici, sub echivalentul a 12 indemnizații sociale (aproximativ 15.300 de lei), își vor putea încasa toți banii fie într-o singură tranșă, fie în cel mult 12 plăți lunare.
În cazul decesului beneficiarului de pensie privată, suma se moștenește în totalitate, în aceleași condiții de impozitare și de plăți lunare, dă asigurări șeful ASF.
Legea în forma actuală permite ca sumele acumulate în contul Pilonului II să fie încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică sau pe cinci ani, în 60 de tranșe lunare.
Eșalonarea pe opt ani are ca scop, conform explicațiilor Guvernului, asigurarea unui venit constant pentru pensionari și evitarea situațiilor în care întreaga sumă ar fi consumată rapid, lăsând beneficiarii fără surse suplimentare de trai.
Se înființează „Fondurile de plată”
Proiectul care pleacă de la guvern spre parlament prevede și înființarea „fondurilor de plată”, fonduri care se vor ocupa strict de plata pensiilor și care pot, la rândul lor, investi activele pentru a obține randament.
Banii acumulați pe perioada de cotizație de beneficiari vor fi transferați, fără niciun comision, în fondurile de plată, în momentul în care beneficiarul întrunește condițiile legale de acces la pensia privată.
Mai exact, proiectul propune înființarea fondurilor de plată a pensiilor private, cu două componente:
- fond de plată a pensiilor de tip retragere programată;
- fond de plată a pensiilor viagere.
Fondurile de plată, explică ASF, vor păstra principiile existente deja în pilonul II - și anume, garanția activelor - sumele depuse sunt garantate, garanția dreptului de proprietate, garanția dreptului la moștenire.
„Față de situația actuală – când banii sunt puși într-un cont și nu mai sunt fructificați, doar se fac plăți – în fondurile de plată, banii vor fi investiți și vor fi fructificați”, a explicat vicepreședintele ASF.
Fondurile de plată vor fi, la fel ca fondurile de pensii private, entități private, care vor funcția sub supravegherea ASF.
„Actualii administratori ai fondurilor de pensii pot înființa fonduri de plată”, a explicat Dan Armeanu.
O modificare legislativă controversată
Modificarea legii a fost precedată de dezbateri aprinse. Sindicatele au atras atenția asupra riscului de dublă impozitare, întrucât contribuțiile la fondurile de pensii private au fost deja impozitate la momentul virării lor.
De cealaltă parte, organizațiile patronale consideră că limitarea retragerilor integrale și eșalonarea pe termen mediu oferă o soluție mai echilibrată, care garantează stabilitate financiară în perioada de după pensionare.
Modificările sunt și o consecință a angajamentelor României pe plan internațional. Reglementarea fazei de plată a pensiilor private este o condiție-cheie pentru aderarea țării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), spune Guvernul în nota de fundamentare a noii legi.
În plus, autoritățile pregătesc sistemul pentru valul de pensionări prognozat începând cu anul 2030, când generația „decrețeilor” va intra masiv la pensie.
