Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat veto-ul spunând că rezoluția ar fi fost „contraproductivă” și ar fi „pus egalitate între Israel și Hamas”, pentru că nu condamna explicit atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și nu revendica dezarmarea și retragerea grupării din Gaza.
Rubio a declarat că SUA „vor continua să sprijine Israelul la ONU” și că „Hamas ar putea pune capăt imediat acestui conflict brutal, depunând armele și eliberând toți ostaticii rămași”.
Ambasadoarea americană interimară la ONU, Dorothy Shea, a susținut în fața Consiliului că rezoluția submina securitatea Israelului și eforturile diplomatice pentru un armistițiu care „să reflecte realitățile de pe teren”.
Reacții internaționale dure
Ambasadorul Pakistanului la ONU, Asim Ahmad, a numit momentul „o pată morală” care va rămâne în conștiința Consiliului și „o complicitate” la distrugerea care va reverbera „generații întregi”.
Ambasadorul Chinei, Fu Cong, a afirmat că votul a demonstrat clar că „blocajul american este cauza principală a incapacității Consiliului de a opri conflictul”.
El a adăugat că acțiunile Israelului „au depășit toate liniile roșii ale dreptului internațional umanitar”.
Chiar și aliații tradiționali ai SUA s-au distanțat de decizie.
Ambasadoarea britanică Barbara Woodward a criticat deciziile Israelului de a-și extinde operațiunile și de a restricționa ajutorul umanitar, numindu-le „injustificabile, disproporționate și contraproductive”.
„Judecata istoriei va fi necruțătoare”, a avertizat și ambasadorul francez Jerome Bonnafont, care a criticat blocajul impus de SUA.
Ambasadorul Sloveniei, Samuel Žbogar, a precizat că rezoluția nu a fost formulată cu scopul de a provoca un veto, ci de a aborda criza umanitară și accesul urgent la ajutor.
„Nicio țintă militară nu poate justifica înfometarea civililor și suferința imensă”, a spus el.
Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a salutat însă veto-ul SUA, afirmând că rezoluția ar fi pus întreaga presiune pe Israel și ar fi oferit Hamas „timp, avantaj politic și acoperire internațională”.
Danon a minimizat eforturile palestiniene de a aduce rezoluția în Adunarea Generală a ONU – unde nu există drept de veto – spunând: „Nu vă mai irosiți energia”.
Ofensiva și criza umanitară continuă
Conflictul a izbucnit în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, când militanții grupării au ucis circa 1.200 de persoane și au răpit 251 de ostatici. În prezent, 58 de persoane sunt încă ținute captive, aproximativ o treime fiind considerate în viață.
Răspunsul militar israelian a provocat moartea a peste 54.000 de palestinieni, majoritatea femei și copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Deși cifrele sunt contestate de Israel, ele sunt considerate în mare parte credibile de ONU și experți independenți.
În plus, sistemul de distribuție a ajutoarelor este grav afectat. Israelul a blocat accesul umanitar în Gaza timp de peste două luni, permițând doar recent intrarea a câtorva vehicule ONU.
Între timp, o fundație sprijinită de Israel și SUA a suspendat livrările de alimente în urma unor incidente în care zeci de palestinieni au fost uciși. Organizația Națiunilor Unite susține că propriul său sistem de distribuție este sigur și eficient, așa cum s-a demonstrat în timpul armistițiului din martie.
Gaza este aproape complet dependentă de ajutorul umanitar, pentru că ofensiva israeliană a distrus majoritatea capacităților de producție alimentară. ONU avertizează că întreaga populație din enclavă este expusă riscului de foamete.
Știre scrisă cu informații ale agențiilor AFP și AP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
