Linkuri accesibilitate

Finlanda și Lituania vor produce mine antipersonal, ca răspuns la amenințarea militară a Rusiei


Mină antipersonal rusească de tip PFM-1 folosită în războiul din Ucraina. Fotografie de arhivă.
Mină antipersonal rusească de tip PFM-1 folosită în războiul din Ucraina. Fotografie de arhivă.

Finlanda și Lituania, două state membre NATO vecine cu Rusia, intenționează să înceapă producția de mine antipersonal în 2026, ca răspuns la preocupările legate de securitate generate de acțiunile Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Decizia vine în contextul în care ambele state, alături de Polonia, Letonia și Estonia, au anunțat retragerea din Convenția de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea acestor arme.

Lituania, cu o frontieră de 274 km cu Rusia și 679 km cu Belarus - un aliat apropiat al Rusiei - intenționează să investească sute de milioane de euro în producția de mine antitanc și antipersonal.

„Industria noastră națională va fi una dintre surse. Avem capacitatea de a produce aceste arme”, a declarat Karolis Aleksa, adjunct al ministrului Apărării lituanian.

Mai mult, Lituania ar putea furniza astfel de mine Ucrainei, pe lângă utilizarea lor pentru propria apărare.

De asemenea, Finlanda, țara NATO cu cea mai lungă frontieră cu Rusia (1.340 km), consideră minele antipersonal „un sistem de arme extrem de eficient și rentabil”.

Heikki Autto, președintele comisiei de apărare din parlamentul finlandez, a spus că e nevoie ca țara să producă intern acest tip de mine pentru a-și asigura aprovizionarea și a sugerat că Finlanda ar putea, de asemenea, să aprovizioneze Ucraina.

Companii finlandeze precum Nammo Lapua, Insta, Raikka și Forcit Explosives s-au arătat deja interesate de producția acestor arme.

Oficialii din Finlanda și Lituania subliniază că stocarea acestor arme reprezintă o măsură de descurajare.

„Când le avem în depozit, aceasta este cea mai bună garanție că nu va fi nevoie să le folosim vreodată”, a declarat Autto.

Ce sunt minele antipersonal

Minele terestre antipersonal sunt concepute pentru a fi folosite împotriva persoanelor, spre deosebire de minele antitanc care vizează vehicule.

Minele antipersonal sunt proiectate să rănească și să mutileze adversarul, nu neapărat pentru a ucide. Ele au atât un efect de a copleși sistemul logistic medical cât și unul psihologic.

La nivel internațional a existat o campanie de interzicere a folosirii acestui tip de mine, tocmai din cauza rănilor grave pe care le produc persoanelor. În 1997, Tratatul de la Ottawa a fost redactat în acest scop. Tratatul nu a fost însă semnat de peste 30 de state.

Utilizare și efecte

Minele antipersonal sunt folosite pentru a proteja de înaintarea forțelor terestre inamice în zone de-a lungul granițelor sau pentru apărarea pozițiilor militare strategice. Specificul acestor mine e că sunt de dimensiune mică și pot fi amplasate cu o densitate mare pe un câmp minat.

De obicei, minele antipersonal sunt declanșate atunci când victima calcă pe ele. Scopul lor principal este de a arunca în aer piciorul victimei și să o scoată astfel din luptă.

Supraviețuitorii unei explozii de mină suferă de obicei de leziuni foarte grave ale piciorului care necesită amputare, operații și reabilitare fizică prelungită. Victimele vor suferi e un handicap fizic permanent și efecte ale traumei psihologice. Efectele minelor antipersonal nu apar „accidental”. Aceste arme sunt în mod specific conceput pentru a mutila persoane.

Sursa: Comitetul Internațional al Crucii Roșii

Context regional și retragerea din Convenția de la Ottawa

Decizia celor două țări de a părăsi Convenția de la Ottawa, care necesită un proces de retragere de șase luni, arată îngrijorările în creștere în Europa privind ambițiile militare ale Rusiei, în contextul războiului din Ucraina.

Polonia, Letonia și Estonia au anunțat, de asemenea, retragerea din tratat, invocând aceleași preocupări de securitate.

Deși Polonia și Letonia nu au confirmat încă planuri concrete de producție, oficiali din ambele țări au indicat că industria lor militară este pregătită să demareze rapid producția, dacă va fi necesar. Estonia consideră producția de mine antipersonal o opțiune pentru viitor.

Organizațiile care militează împotriva minelor antipersonal au criticat decizia, avertizând că reluarea producției ar putea fi costisitoare și ar dura mult timp.

Mai mult, minele antipersonal, care explodează la contact, vibrații sau prin declanșare cu fir, pot cauza răni grave civililor și rămân active mult timp după încheierea conflictelor.

Cu toate acestea, cele cinci state NATO au precizat că minele vor fi stocate și utilizate doar în caz de amenințare, fără a crea câmpuri de mine în timp de pace.

Polonia, de exemplu, a desemnat zone care ar putea fi minate rapid în caz de nevoie, ca parte a fortificațiilor de-a lungul frontierei de est.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG