Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, pe seria brută, PIB-ul a crescut cu 0,3% față de trimestrul I 2024, ajungând la 375,8 miliarde lei prețuri curente.
Industrii importante, în declin
La nivelul principalelor ramuri economice, datele arată că sectoare precum construcțiile și investițiile au potențial de redresare. Cu toate acestea, sectorul industrial și consumul public au slăbit.
- Industria a continuat să tragă în jos economia, cu un volum de activitate de 97% față de anul trecut și o contribuție negativă la creșterea PIB (-0,5%).
- Construcțiile au avut o performanță solidă, cu o creștere de 9,9% față de trimestrul 1 2024, contribuind cu +0,4% la avansul PIB.
- Comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au avut o contribuție negativă (-0,2%), în ciuda unei ponderi semnificative în economie (23,2%).
- Sectoare precum agricultura, intermedierile financiare și imobiliarele au avut o contribuție nulă la creșterea economică, în timp ce administrația publică, sănătatea și educația au contribuit nesemnificativ (+0,1%).
Consumul, investițiile și exportul, în scădere
Pe partea cererii, consumul populației a continuat să susțină economia, dar cu o ușoară încetinire. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor au crescut în volum cu 1,7%, însă contribuția la PIB a scăzut de la +1,3% în estimarea anterioară, la +1,1%.
Pe de altă parte, formarea brută de capital fix – un indicator al investițiilor – a înregistrat o îmbunătățire, cu o creștere a volumului la 105,5% și o contribuție sporită de la +0,9% la +1,1%.
În perioada cercetată, exporturile de bunuri și servicii au crescut ușor (+2,2%), dar importurile au crescut și mai mult (+7,6%), menținând exportul net pe un teritoriu negativ (-2,8% contribuție la PIB), ceea ce indică o presiune continuă asupra balanței comerciale.
Deficitul balanței comerciale, în creștere
Deficitul balanței comerciale a României continuă să se adâncească, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025, deficitul comercial (calculat ca diferență între exporturile FOB și importurile CIF) a atins valoarea de 14,3 miliarde euro, în creștere cu 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Balanța comercială este un indicator economic care arată diferența dintre exporturi și importuri de bunuri ale unei țări într-o anumită perioadă de timp.
Această evoluție negativă vine pe fondul unui avans mai rapid al importurilor (+5,8%) comparativ cu cel al exporturilor (+2,5%).
Doar în luna mai 2025, România a înregistrat un deficit comercial de 2,73 miliarde euro, rezultat din exporturi de 8 miliarde euro și importuri de 10,73 miliarde euro.
Comparativ cu mai 2024, exporturile au crescut cu 10,6%, iar importurile cu 5,0%, indicând o accelerare mai pronunțată a vânzărilor externe față de achizițiile din afara țării, dar insuficientă pentru a reduce decalajul.
Principalele produse din comerțul exterior
Structura schimburilor comerciale arată că mașinile și echipamentele pentru transport domină atât exporturile (47,0%), cât și importurile (35,7%).
Urmează:
- Alte produse industriale (îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale de construcții), cu 27,8% din exporturi și 28,1% din importuri;
- Produsele chimice: 5,8% din exporturi și 15,1% din importuri .
- Combustibili: exporturile au crescut spectaculos cu +40,9%, în timp ce importurile au avansat cu +17,6%;
- Băuturi și tutun: exporturile au crescut cu +11,5%, iar importurile cu +17,3%;
- Produsele agroalimentare: creștere moderată atât la export (+3,2%), cât și la import (+4,8%).
Schimburile comerciale UE vs. extra-UE
Relațiile comerciale cu Uniunea Europeană rămân dominante și reprezentă 71,5% din exporturi și 72,1% din importuri.
- Exporturi către UE: 28,2 miliarde euro.
- Importuri din UE: 38,8 miliarde euro.
Exporturile extra-UE (28,5% din total) au însumat 11,3 miliarde euro, iar importurile (27,9%) s-au ridicat la 15 miliarde euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
