Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat scurgerea unui raport guvernamental de evaluare a daunelor provocate de loviturile aeriene americane asupra a trei situri nucleare iraniene.
El a spus că documentul este „preliminar” și „de încredere scăzută”, după ce mai multe instituții media americane au citat surse care spuneau că raportul arată că operațiunea nu a făcut decât să întârzie programul nuclear al Teheranului cu câteva luni.
Raportul a fost criticat și de președintele american Donald Trump care, împreună cu Hegseth, a vorbit despre acest subiect pe 25 iunie, la Haga, unde participă la summitul NATO.
Hegseth a declarat că va fi pornită o anchetă a FBI cu privire la modul în care detaliile evaluării, făcută de Agenția de Informații a Apărării (DIA), brațul de informații al Pentagonului, au fost divulgate mai multor instituții media, printre care CNN, The New York Times, The Washington Post și Reuters.
Potrivit evaluării, atacul nu a distrus componentele de bază ale programului nuclear iranian, ceea ce îl pune în contradicție cu afirmația lui Trump potrivit căreia loviturile au „distrus complet și total” instalațiile de îmbogățire nucleară ale Iranului.
Trump le-a declarat reporterilor de la Haga că daunele au fost „foarte grave”.
„A fost o distrugere totală”, a spus el, adăugând că atacurile au dat programul nuclear al Iranului înapoi cu „decenii”.
„Nu vor construi bombe pentru o lungă perioadă de timp”, a adăugat el.
Unii analiști și-au exprimat anterior îndoiala cu privire la afirmația lui Trump că siturile au fost distruse.
O sursă citată de CNN a declarat că raportul secret arată că loviturile au dat înapoi Iranului „poate câteva luni, cel mult”.
Știrile de presă au menționat, de asemenea, că analiza DIA este în curs de desfășurare și că ea s-ar putea schimba pe măsură ce devin disponibile mai multe informații.
Hegseth a declarat că bombele lansate în timpul operațiunii au aterizat „exact unde trebuiau să aterizeze” și că în urma lor a rămas „devastare”.
Mai devreme spusese că impactul bombelor „este îngropat sub un munte de moloz”, astfel încât oricine spune că bombele nu au fost devastatoare încearcă doar să submineze președintele cu privire la o misiune de succes.
FOTOGALERIE | Uzina iraniană Fordo înainte și după atacurile SUA
De la bombardamentele Statelor Unite, de duminică, 21 iunie, lipsa unor informații detaliate cu privire la rezultate a alimentat speculațiile cu privire la eficiența acestora.
Imaginile din satelit au arătat găuri imense în anumite zone ale sitului, însă instalația fiind adânc subterană, pagubele nu au fost vizibile.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat într-o conferință de presă din 25 iunie că „este încă devreme să evaluăm rezultatele operațiunii”.
„Cred că am dat o lovitură semnificativă programului nuclear și pot spune, de asemenea, că l-am întârziat cu mai mulți ani”, a adăugat el.
Rafael Grossi, șeful organismului ONU de supraveghere nucleară (AIEA), a declarat că loviturile aeriene au provocat probabil daune „foarte semnificative” la Fordo, o instalație iraniană foarte importantă de îmbogățire a uraniului, deși „în acest moment, nimeni, inclusiv AIEA, nu este în măsură să evalueze pe deplin daunele subterane”.
Grossi le-a spus miercuri reporterilor, 25 iunie, că, indiferent de daune, adevărata întrebare este ce se va întâmpla mai departe.
„Ceea ce este important este că avem nevoie [de o soluție] care să treacă testul timpului”, a spus el.
AIEA nu a putut face inspecții în Iran din cauza conflictului, care a înregistrat o încetare a atacurilor aeriene din ambele părți – armistițiul convenit pe 24 iunie continuă să se mențină miercuri, 25 iunie.
Expertul în neproliferare nucleară și senior fellow la Brookings Institution, Robert Einhorn, a remarcat că peste 400 de kilograme din stocul de uraniu iranian îmbogățit la o puritate de 60% au fost mutate și nu se știe unde sunt.
„Putem să ne imaginăm că, dacă se află în posesia Iranului, [stocul] ar putea fi dus într-o locație secretă și utilizat într-un program de arme nucleare”, a declarat Einhorn pentru RFE/RL.
Grossi a declarat că a primit o scrisoare de la Teheran pe 13 iunie, în care i se spunea că au fost luate „măsuri speciale” înainte de bombardamente pentru a proteja uraniul.
„Nu au intrat în detalii cu privire la ceea ce înseamnă acest lucru, dar în mod clar acesta a fost sensul implicit. Ne putem imagina că acest material se află acolo”, a declarat Grossi, sugerând că o mare parte din acest material a supraviețuit atacurilor.
Danny Danon, ambasadorul Israelului la ONU, a declarat, de asemenea, că este încă prea devreme pentru a evalua loviturile, dar a menționat că „știm că am reușit să respingem programul [nuclear]”.
„Am reușit să eliminăm amenințarea iminentă pe care o aveam”, a spus el.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
