Raportul anual privind extinderea Uniunii Europene critică Georgia pentru regresul său în ceea ce privește politicile democratice. În schimb face o evaluare pozitivă, în general, a progreselor înregistrate de Albania, Moldova, Muntenegru și Ucraina în direcția aderării, arată o versiune preliminară a raportului, consultată de RFE/RL.
Comisia Europeană va publica pe 4 noiembrie raportul care urmărește evoluțiile politice din zece țări care doresc să adere la blocul comunitar - Albania, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina.
Deși tonul general este pozitiv pentru majoritatea țărilor, raportul critică Georgia cu o evaluare usturătoare, susținând că evoluțiile din mai multe domenii amenință democrația în țara din Caucazul de Sud.
„Georgia a cunoscut un regres democratic grav, cu o erodare rapidă a statului de drept și a drepturilor fundamentale care au fost sever restricționate”, se arată în raport, menționând că instituțiile menite să susțină statul de drept au fost instrumentalizate de guvern în scopuri partizane” și „captură judiciară”.
Coliziunea Tbilisi-ului cu Bruxelles-ul
Republica din Caucazul de Sud se află de mult timp pe un curs de coliziune cu Bruxelles-ul, Tbilisi adoptând atât o legislație anti-LGBT, cât și o așa-numită lege a agenților străini - similară cu legislația utilizată în Rusia pentru a reprima libertatea de exprimare și societatea civilă - în contextul unor critici aspre anul trecut.
Relația s-a deteriorat și mai mult după alegerile parlamentare din octombrie 2024, în care partidul de guvernământ Visul Georgian - susținut de fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanișvili - s-a agățat în mod controversat de putere și a oprit discuțiile de aderare, adoptând în același timp ceea ce mulți, inclusiv Bruxelles-ul, consideră a fi politici favorabile Rusiei.
„Legile restrictive adoptate și aplicate care vizează activiștii, societatea civilă și mass-media independentă amenință supraviețuirea fundațiilor democratice și sunt fără precedent în rândul țărilor candidate”, se arată în proiectul de raport, care poate fi modificat.
„Autoritățile nu au luat nicio măsură pentru a inversa cursul acțiunilor și a readuce țara pe calea sa spre UE”, adaugă acesta.
Raportul este primul cu privire la situația actuală din țările candidate la UE care va fi emis de noua Comisie Europeană, cu cei 27 de comisari ai săi, câte unul pentru fiecare țară membră, care și-au început mandatul în decembrie 2024.
Documentul menționează că procesul de extindere „avansează acum mai rapid decât în ultimii 15 ani”, existând o „posibilitate realistă” ca noi țări să se alăture blocului până la sfârșitul mandatului noii comisii, care se întinde până în 2029. Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, în 2013.
Deși nu menționează care țări progresează cel mai rapid, se observă că Muntenegru își propune să încheie negocierile de aderare la UE în 2026, iar Albania doar un an mai târziu.
Muntenegru a deschis negocieri pentru toate cele 33 de capitole de politici publice pe care candidații UE trebuie să le îndeplinească înainte de a adera la blocul comunitar și a închis șapte dintre ele.
Între timp, Albania a deschis 28 de capitole în puțin peste un an, deși nu a închis încă niciunul.
Cele două țări din Balcanii de Vest, împreună cu Moldova și Ucraina, par a fi favoritele pentru Bruxelles în acest moment.
Raportul notează că cvartetul a făcut progrese în ceea ce privește aspectele fundamentale ale statului de drept și își construiește un palmares în ceea ce privește combaterea corupției.
Un avertisment pentru Ucraina
Ucraina este însă avertizată să nu dea înapoi și să nu interfereze din nou cu instanțele anticorupție NABU (n.r. Biroul Național Anticorupție din Ucraina) și SAP (n.r. unitate structurală independentă a Procurorului General al Ucrainei). Aceasta vine ca răspuns la o scurtă acțiune a guvernului în timpul verii, când o lege adoptată de parlament a fost considerată o amenințare la adresa independenței agențiilor.
Protestele stradale masive împotriva noii legi, alături de presiunea internațională, au forțat guvernul să renunțe la această măsură printr-o nouă lege care ar aborda preocupările legate de influența Rusiei, dar nu ar pune în pericol independența organismelor anticorupție.
Raportul comisiei avertizează Kievul că „orice acțiune care slăbește sau anulează reforme anticorupție puternice trebuie evitată”.
În timp ce Comisia Europeană este responsabilă cu evaluarea reformelor din țările candidate cu de emiterea de recomandări, cele 27 de state membre ale UE sunt cele care decid în unanimitate să deschidă și să închidă negocierile privind capitolele de politici, ceea ce face dificilă orice predicție privind aderarea.
Acest lucru este valabil mai ales pentru Ucraina și Moldova, cărora li s-a dat undă verde pentru a începe oficial discuțiile de aderare în decembrie 2023, dar nu le-au deschis din cauza blocării Ucrainei de către Ungaria din cauza a ceea ce Budapesta consideră a fi o lipsă de drepturi a minorității vorbitoare de limbă maghiară din țară.
În mod similar, Bulgaria a blocat Macedonia de Nord pentru că nu menționează bulgarii drept minoritate etnică în constituția țării, lucru care necesită o majoritate de două treimi în parlamentul macedonean.
Raportul comisiei mai spune că Skopje ar trebui să facă mai mult pentru a proteja independența sistemului judiciar și a combate corupția.
„Polarizarea din societatea sârbă”
Serbia a deschis 22 de capitole de aderare și a fost, de asemenea, blocată de ani de zile, deoarece unele state membre ale UE critică refuzul Belgradului de a se alinia la sancțiunile UE împotriva Rusiei.
Există însă și alte probleme, cum ar fi un regres perceput în ceea ce privește libertatea de exprimare și campanii de denigrare împotriva societății civile.
Textul afirmă că „polarizarea din societatea sârbă s-a adâncit pe fondul protestelor în masă ale studenților și cetățenilor care au loc în toată Serbia începând cu noiembrie 2024, reflectând dezamăgirea cetățenilor față de corupție și lipsa percepută de responsabilitate și transparență, coroborată cu cazuri de utilizare excesivă a forței împotriva protestatarilor și presiuni asupra societății civile”.
Nici Bosnia-Herțegovina nu a început negocierile de aderare, din cauza diviziunilor politice naționale din țară, care au împiedicat Sarajevo să numească un negociator-șef pentru discuțiile cu Bruxelles-ul. Raportul solicită, de asemenea, mai multe reforme ale sistemului judiciar și ale instituțiilor statului.
Kosovo, care a depus cererea de aderare la sfârșitul anului 2022, nu este până acum o țară candidată oficială la UE, pentru că câteva state membre ale UE încă nu i-au recunoscut independența față de Serbia în urma destrămării violente a fostei Iugoslavii. Acest lucru, coroborat cu blocajul politic prelungit din țară din ultimele luni, face dificilă evaluarea situației din Pristina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
