Aceasta ar fi putut fi o săptămână semnificativă pentru Ucraina, în dorința țării de a se alătura Uniunii Europene și NATO. Până la din urmă, nu a fost.
În timp ce liderii ambelor instituții s-au întâlnit la summit-uri importante la Bruxelles și, respectiv, La Haga, statutul de membru al Kievului în ambele organizații ar fi trebuit să fie o temă centrală.
În schimb, Ucraina nu este mai aproape să se alăture la NATO sau la UE, din cauza numeroasele obstacole care stau în fața țării devastate de război pentru a se alătura comunității euro-atlantice.
Ucraina: de la „invitat de onoare” la NATO, la politețuri fără acțiune
Cu un an în urmă, la summit-ul NATO de la Washington, ca și la cel anterior de la Vilnius, Ucraina a fost frustrată că nu a primit o invitație de aderare la Alianță, dar măcar declarația finală a fost elogioasă despre țară.
„Sprijinim pe deplin dreptul Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din exterior. Viitorul Ucrainei este în NATO", a reafirmat textul înainte de a adăuga că „pe măsură ce Ucraina continuă această muncă vitală, vom continua să o sprijinim pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică completă, inclusiv apartenența la NATO”.
Joe Biden, președintele SUA la acea vreme, era reticent să meargă mai departe, cu Ucraina angajată în conflict direct cu Rusia.
Germania susținea în tăcere poziția Washingtonului, dar limbajul călduros și tratamentul de „invitat de onoare” al președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky la summit arăta o țară aspirantă care în curând s-ar fi transformat într-un aliat cu drepturi depline.
La summit-ul NATO din acest an de la Haga, scenariul a fost total diferit.
Joe Biden nu mai este președinte. În locul său este Donald Trump, care a respins deschis șansele Ucrainei de aderare la NATO.
Noua realitate era vizibilă peste tot.
Nu a existat un Consiliu NATO-Ucraina la nivel de lideri. Nimeni nu a vorbit deschis despre eventuala apartenență a Ucraine la NATO și nu au existat menționări despre aceasta în declarația finală.
În schimb, a existat doar un paragraf în care aliații spun că pot lua în considera sprijinul financiar pentru Kiev ca parte din noul obiectiv de cheltuieli pentru apărare al alianței militare.
Este adevărat că Zelenski a fost prezent la cina summit-ului unde s-a întâlnit cu toți liderii relevanți. A avut inclusiv o întâlnire bilaterală cu Donald Trump care, conform tuturor relatărilor, a decurs bine.
Trump a spus chiar că a fost drăguț, s-a arătat deschis la ideea de a livra sisteme Patriot către Ucraina și părea să arate disponibilitatea de a face presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să vină la masa negocierilor.
Dar în realitate, Ucraina nu a obținut nimic concret, în afara politeților.
Washingtonul este încă reticent să sancționeze Rusia, europenii se feresc de propunerea lor emblematică de a reduce plafonul prețului petrolului rusesc, și când vine vorba de apartenența la NATO, Kievul este mai departe acum decât era cu un an în urmă.
Faptul că oficialii au spus că a fost un succes că Trump nu l-a tratat rău pe Zelensky și că ucraineanul nu s-a plâns de lipsa rezultatelor arată cât de scăzute erau așteptările.
„Nu consider summit-ul un eșec pentru Ucraina. Din contră, am obținut maximul din ceea ce este realist posibil astăzi”, a declarat Volodimir Fesenko, un politolog ucrainean, pentru Current Time.
„Faptul este că, chiar și în comunicatul NATO foarte condensat, există un punct dedicat sprijinului continuu pentru Ucraina în condițiile actuale -- și asta este exact ceea ce avem nevoie. Nu o declarație abstractă sau o promisiune vagă că ne vom alătura NATO la un moment nedefinit în viitor”, mai spune Fesenko.
Veto-ul Ungariei blochează progresul european al Ucrainei
La summitul UE la Bruxelles cu o zi mai târziu, povestea speranțelor spulberate a fost înfiorător de similară.
La același summit din iunie 2022, Ucraina a primit statutul de candidat UE și exact cu un an în urmă aceeași întrunire a decis să înceapă formal negocierile de aderare.
Anul acesta, obiectivul declarat atât de Kiev, cât și de Bruxelles era să deschidă oficial mai multe dintre cele șase capitole de negociere necesare pentru a deveni membru.
Atât Comisia Europeană, cât și 26 dintre cele 27 de state membre UE cred că Ucraina este pregătită pentru aceasta, dar este nevoie de unanimitate pentru ca acest lucru să se întâmple.
Dar până acum, Ungaria nu a colaborat. Dimpotrivă.
În pregătirea summit-ului, primul ministru ungar Viktor Orban a prezentat rezultatele unui referendum consultativ din Ungaria, în care peste 2 milioane de oameni, sau 95 la sută dintre cei care au votat, votaseră împotriva aderării Ucrainei la UE.
Intrând în întâlnire, a spus că „problema este războiul, dacă integrăm Ucraina, integrăm războiul”.
Când a fost întrebat de RFE/RL dacă își va schimba părerea dacă va fi o încetare a focului, a răspuns simplu că nu există una.
Faptul că proiectele de concluzii ale summit-ului doar pentru UE-26 fuseseră elaborate în avans arată că blocajul de la Budapesta este luat din oficiu.
Textul notează că statele membre invită „Consiliul să facă următorii pași în procesul de aderare în conformitate cu abordarea bazată pe merit, cu capitole care să fie deschise când condițiile sunt îndeplinite. Ia act cu satisfacție de evaluarea Comisiei că capitolul fundamental este gata să fie deschis. Consiliul European va reveni asupra acestei probleme la următoarea sa întâlnire”.
Este un sprijin simbolic al integrării UE a Kievului, dar practic nu înseamnă nimic.
A fost, de asemenea, relevant că Zelenski nu s-a prezentat personal la Bruxelles, adresându-se liderilor prin legătură video.
Oficialii UE au citat „motive logistice” pentru absența sa, ceea ce este curios, având în vedere că a reușit să fie atât la Haga, cât și că s-a adresat Consiliului Europei la Strasbourg cu o zi înainte.
Deși există speranțe că Ungaria s-ar putea da bătută în curând, poate chiar în această vară, majoritatea oficialilor europeni recunosc că veto-ul ar putea dura până la alegerile parlamentare ungare programate pentru aprilie 2026, deoarece problema integrării ucrainene în UE a pătruns acum în dezbaterea națională.
Este, de asemenea, relevant că țările europene nu au mai pus o presiune puternică pe Ungaria pentru a fi de acord.
Dar există alte lucruri care sunt mai importante acum.
De exemplu, nevoia de a face Budapesta să fie de acord cu noile sancțiuni împotriva Rusiei și de a prelungi pe cele impuse în ultimii trei ani, ceva ce s-a întâmplat la summit.
În același timp, unele capitale europene par, în secret, destul de confortabile cu încetinirea aderării Ucrainei la UE.
Și aceasta merge dincolo de Ungaria și Slovacia, care și-a exprimat deja rezervele cu privire la un parcurs prea rapid al Ucrainei.
Polonia a ales recent un nou președinte, Karol Nawrocki, care nu s-a ferit să critice importurile agricole ucrainene în UE sau să ridice probleme istorice spinoase între Varșovia și Kiev.
Cehia ar putea alege în toamnă un guvern care ar fi mult mai puțin entuziast față de Ucraina, în general.
Vecinii Ucrainei văd clar că Kievul va lupta pentru aceleași fonduri UE pe care se bazează în anii următori.
Și chiar mai la vest, există rezerve cu privire la a fi prea rapid în a prelua o țară mare și săracă blocată într-un conflict sângeros cu o superputere nucleară.
Clubul însuși trebuie să treacă prin reforme pentru o astfel de adăugare la familie și acele reforme sunt dureroase, atât politic, cât și financiar.
Însă, spre deosebire de candidatura NATO, parcursul Ucrainei către UE nu este scos din discuție.
Dar această săptămână a arătat că obiectivul ambițios de a face Kievul să intre până în 2030 ar putea trebui să fie revizuit.
„Să spunem doar că anii 2030 sună mai fezabil acum", a spus un diplomat european.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
