Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că dorește ca baza aeriană Bagram din Afganistan să revină sub control american.
Mișcare ar putea reînvia implicarea Statelor Unite în țară și ar readuce atuul strategic pierdut în timpul retragerii haotice a Occidentului de acum patru ani.
Pe 18 septembrie, la conferința de presă susținută împreună cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, Trump a sugerat că administrația lui negociază cu talibanii pentru ca forțele americane să ocupe din nou baza militară din apropierea Kabulului.
Aceasta a fost abandonată în 2021, cu puțin timp înainte ca talibanii să preia din nou controlul asupra Afganistanului.
Locația strategică a bazei, aproape de siturile nucleare din China, care are o graniță scurtă de 92 de kilometri cu Afganistanul, o face deosebit de valoroasă, a adăugat el.
„Încercăm să o recuperăm pentru că au nevoie de lucruri de la noi. Vrem baza înapoi”, a spus Trump în timpul conferinței de presă comune din Marea Britanie.
„Dar unul dintre motivele pentru care vrem baza este, după cum știți, că se află la o oră distanță de locul în care China își produce armele nucleare.”
Trump nu a dat detalii referitoare la ce anume ar putea avea nevoie talibanii de la Statele Unite și nu este clar dacă se referea la un plan real de a recâștiga proprietatea asupra bazei Bagram sau la ce facilități chinezești anume menționa.
Însă comentariile sale au fost prima recunoaștere publică a faptului că ar putea fi în curs de desfășurare negocieri pentru recuperarea bazei și a altor active militare americane care au căzut în mâinile talibanilor.
De ce e importantă baza militară Bagram?
Bagram, care e situată la aproximativ 40 de kilometri nord de Kabul și a fost construită de Uniunea Sovietică în anii 1950, a fost cea mai mare bază americană din Afganistan și a servit drept comandă centrală în timpul ocupației de 20 de ani a țării.
În timpul conferinței de presă de joi, Trump a declarat că Bagram este una dintre cele mai mari baze aeriene din lume, cu una dintre cele mai mari piste construite din beton greu și oțel.
Aerodromul are o pistă de 3,6 kilometri, capabilă să deservească bombardiere și avioane de marfă de mare tonaj.
Trump ajunsese la un acord de retragere din Afganistan spre sfârșitul primului său mandat, dar președintele american care i-a urmat, Joe Biden, a preluat planurile în 2021.
Trump a criticat în repetate rânduri modul în care a gestionat predecesorul său retragerea militară, după care Statele Unite au lăsat în urmă mii de arme și alte echipamente militare, precum și un complex al ambasadei, în centrul Kabului, care e acum gol.
De ce se concentrează Trump pe armele nucleare ale Chinei?
Argumentul lui Trump conform căruia Bagram este un punct de sprijin regional important datorită proximității sale față de China nu este nou.
Președintele SUA a susținut în timpul campaniei sale electorale că Bagram se afla sub controlul Armatei Populare de Eliberare (AEP) a Chinei.
În timpul primei ședințe de cabinet din al doilea mandat, a spus că în planul său de retragere din Afganistan „aveam de gând să păstrăm Bagram... nu din cauza Afganistanului, ci din cauza Chinei, deoarece se află la exact o oră distanță de locul unde China își produce rachetele nucleare”.
La acea vreme, el a susținut că Bagram se afla „acum sub influența Chinei”.
Talibanii au negat afirmațiile, iar China nu are nicio prezență militară cunoscută la Bagram.
Comentariile sale despre instalațiile nucleare chineze par, însă, să se refere la poligonul de testare nucleară Lop Nur, aflat la aproximativ 2.000 de kilometri peste graniță, în regiunea nord-vestică Xinjiang.
E locul unde, acum aproape 60 de ani, și-a testat China prima bombă nucleară. Iar imaginile din satelit par să arate o extindere a noilor clădiri și drumuri din zonă, începând cu 2017. Nu se știe dacă locul este cel în care se fabrică arme nucleare – se crede că producția chineză e concentrată în centrul țării.
Acest lucru se întâmplă în contextul în care China și-a extins rapid, în ultimii ani, forțele nucleare, ceea ce a declanșat unele semnale de alarmă la Pentagon, care a declaratcă Armata Populară de Eliberare (PLA) și-a extins stocul nuclear la 600 de focoase până la mijlocul anului 2024, o creștere anuală de 20%.
Poate Trump să obțină de la talibani controlul asupra Bagram?
Trump nu a specificat în comentariile sale recente ce anume își imaginează pentru Bagram, dar remarcile sale vin pe fondul unei interacțiuni sporite între talibani și emisarii americani.
Washingtonul a menținut un nivel minim de implicare publică în Afganistan de la preluarea puterii de către talibani, limitându-l la negocierile privind ostaticii. Afganistanul a rămas în mare parte izolat pe scena globală, iar economia sa se luptă să atragă sprijin străin și investiții private.
Însă, într-o vizită rară de săptămâna trecută, Adam Boehler, trimisul special al administrației Trump pentru reacția la ostatici, s-a întâlnit la Kabul cu ministrul taliban de Externe, Amir Khan Muttaqi.
Oficialii talibani au respins, de asemenea, sugestia lui Trump că Statele Unite ar putea recâștiga controlul asupra Bagram, dar au lăsat deschisă posibilitatea unor discuții pentru îmbunătățirea relațiilor.
„Fără ca SUA să aibă vreo prezență militară în Afganistan, atât Afganistanul, cât și SUA trebuie să interacționeze unul cu celălalt și pot avea relații politice și economice bazate pe respect reciproc și interese comune”, a declarat pe rețelele de socializare Zakir Jalaly, un oficial taliban din ministerul de externe.
„Afganii nu au acceptat niciodată prezența militară a nimănui de-a lungul istoriei”, a adăugat Jalaly.
„Dar pentru alte tipuri de angajament, toate căile rămân deschise.” Alți oficiali talibani au adoptat un ton mai sfidător în comentariile lor publice.
Muhajer Farahi, un ministru adjunct taliban,a postat pe X o parte dintr-o poezie: „Cei care odată și-au zdrobit capetele de stânci alături de noi, mințile lor încă nu și-au găsit pacea.”
Și-a încheiat postarea cu „Bagram, Afganistan”.
Departamentul de Stat și Casa Albă nu au oferit comentarii publice despre Bagram, iar purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus într-o declarație furnizată reporterilor că Departamentul de Război „analizează constant modul în care Departamentul ar răspunde la o varietate de situații neprevăzute din întreaga lume” și că „suntem întotdeauna pregătiți să executăm orice misiune la îndrumarea președintelui”.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
