Efortul de aproape patru ani al talibanilor de a dobândi legitimitate externă a primit un impuls major luna trecută, când Rusia a devenit prima țară care a recunoscut oficial guvernarea talibană în Afganistan.
Deși decizia Kremlinului este în mare parte simbolică, ea ar putea aduce beneficii strategice Moscovei. Ea poate să se prezinte ca o putere globală îndrăzneață, care nu se teme să conteste normele occidentale, mai ales după eșecurile din alte regiuni, precum Orientul Mijlociu.
Prin această inițiativă, Moscova își propune să-și restabilească reputația de lider în afacerile internaționale, încurajând astfel și alte țări, în special din Asia Centrală, să îi urmeze exemplul și să normalizeze relațiile cu talibanii.
Acest lucru ar putea consolida poziția Rusiei în Asia Centrală, unde stabilitatea Afganistanului afectează în mod direct țări vecine precum Tadjikistanul, și ar putea poziționa Moscova ca actor central în diplomația regională.
Validarea rusă va declanșa un efect domino?
În Asia Centrală, țări precum Kazahstanul – care a eliminat deja talibanii de pe lista grupărilor teroriste și a inițiat discuții la nivel înalt – par dispuse să ia în considerare stabilirea de relații oficiale, motivate de preocupările comune privind securitatea și stabilitatea frontierelor.
Uzbekistanul și Tadjikistanul dau, de asemenea, semne de îmbunătățire a relațiilor, posibil influențate de inițiativa Moscovei de a promova eforturile colective de combatere a terorismului.
Dincolo de regiune, state aliniate Rusiei, precum Belarus, care a urmat în mod tradițional linia Kremlinului, ar putea să se alăture valului de recunoaștere.
O putere mondială, China, a salutat decizia Rusiei de a recunoaște guvernul taliban, afirmând că aceasta „are ca scop urmărirea unei politici de prietenie cu poporul afgan”. Cu toate acestea, Beijingul nu a precizat în mod explicit dacă aceasta va lua el însuși în considerare o recunoaștere oficială.
În Iranul vecin, persistă o profundă reticență publică față de talibani. Deși Teheranul a menținut angajamentul economic și diplomatic, inclusiv prin găzduirea oficialilor talibani și facilitarea comerțului, nu a dat niciun semn că intenționează să urmeze exemplul Rusiei.
Recunoașterea de către China sau Iran nu este iminentă, dar pragmatismul geopolitic – stimulat de impulsul Rusiei – ar putea apropia cele două țări în timp, mai ales dacă Afganistanul se stabilizează și se aliniază intereselor lor strategice.
Între timp, statele arabe din Golful Persic dau dovadă de prudență. Emiratele Arabe Unite, în ciuda faptului că administrează aeroporturi afgane și acceptă diplomați talibani, rămân ezitante din cauza alianțelor lor occidentale. Arabia Saudită, pe de altă parte, acordă prioritate reformelor interne în detrimentul unor susțineri diplomatice riscante. Qatar și Oman continuă angajamentele pragmatice, dar evită recunoașterea deplină pentru a se sustrage pedepsei SUA.
Ce câștigă Rusia?
Potrivit lui Aleksei Saharov, membru al institutului Observer Research Foundation din Delhi, principalul avantaj pentru Moscova este consolidarea colaborării împotriva amenințărilor la adresa securității.
„Obiectivul principal este intensificarea cooperării în domeniul combaterii terorismului, în special împotriva ISKP”, a declarat el, referindu-se la gruparea militantă Stat Islamic - Provincia Khorasan, cea mai activă filială a SI.
În ultimii ani, ISKP și-a extins operațiunile dincolo de Afganistan, atrăgând militanți din țările din Asia Centrală, în special din Tadjikistan și Uzbekistan. În martie 2024, gruparea a revendicat un atac de mare amploare în Rusia, când patru militanți au atacat sala de concerte Crocus din afara Moscovei, ucigând 145 de persoane într-un atac armat, cu înjunghieri și incendieri.
Pe de altă parte, însă, Saharov a susținut că recunoașterea talibanilor de către Kremlin este „un gest simbolic care nu garantează nicio îmbunătățire a poziției Moscovei în Afganistan”. Deși recunoașterea poate simplifica parteneriatele, a spus el, o mare parte a cooperării practice ar fi putut continua în mod informal.
Talibanii, între timp, au de câștigat considerabil din această susținere, care le întărește eforturile de a obține legitimitate internațională și ar putea pune capăt izolării diplomatice a grupului – un aspect care a stârnit îngrijorarea activiștilor pentru drepturile omului din Afganistan.
În calitate de conducători de facto ai Afganistanului timp de patru ani, talibanii consideră demersul Rusiei ca o validare a guvernării lor, care ar putea deschide calea către un angajament economic mai amplu.
Mai mult, greutatea simbolică a recunoașterii din partea unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, precum Rusia, ar putea îmbunătăți poziția de negociere a talibanilor în forurile internaționale, încurajând negocierile fără cereri imediate de reforme în domeniul drepturilor omului.
Fosta legislatoare afgană Shukria Barakzai, care a fugit din țară după revenirea talibanilor la putere, a avertizat că Rusia ar putea merge până la adoptarea unor poziții în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care să avantajeze doar talibanii.
„Rusia a ales să ignore drepturile femeilor și drepturile omului, acordând prioritate intereselor unui singur grup în detrimentul întregii națiuni”, a declarat ea pentru Radio Azadi, parte a RFE/RL care transmite spre Afganistan.
Ea a respins, de asemenea, speculațiile potrivit cărora Afganistanul ar urma să obțină beneficii economice din recunoașterea oficială a talibanilor de către Rusia, afirmând că „este o greșeală să se creadă că acest lucru va aduce beneficii economice afganilor de rând”.
Articol preluat de la rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
