Secția a VI-a a Curții de Casație italiene a respins recursul procurorului general din Bari, capitală a regiunii italiene Apulia și a provinciei Bari, împotriva hotărârii Curții de Apel din Bari din 20 mai 2025, care a respins executarea mandatului european de arestare emis de România împotriva lui Ionel Arsene.
„Un verdict care dă curs unor noi reflecții asupra relațiilor juridice dintre Italia și România și asupra limitelor extrădării în cadrul Uniunii Europene”, scrie presa italiană.
Decizia a fost făcută publică de avocații lui Arsene: Mario Antinucci și Alfred Gaito. Cei doi invocă starea gravă de sănătate a politicianului, „care îi pune viața în pericol” în caz de extrădare.
De asemenea, avocații au contestat și condițiile din închisorile românești.
Ministerul român al Justiției a transmis instanței italiene documente care demonstrează că România oferă condiții conforme cu standardele europene, care contrazic pledoaria avocaților lui Arsene.
În urma unei evaluări medico-legale complexe dispuse de Curtea de Apel, toți profesioniștii din domeniul sănătății au fost de acord că Arsene se află într-o stare critică de sănătate, incompatibilă cu predarea sa autorităților române, scrie publicația italiană Bari Today.
„Curtea de Casație a respins toate motivele de recurs ale Parchetului General din Bari”, a declarat Antinucci într-un comunicat, subliniind modul în care hotărârea confirmă principiile jurisprudenței europene. Conform acestor principii, autoritatea judiciară trebuie să refuze executarea unui mandat european de arestare dacă există un „risc pentru viață” pentru subiect, care nu poate fi eliminat într-un termen rezonabil, pe baza informațiilor disponibile.
Prin urmare, Ionel Arsene va rămâne în Italia, unde va continua să primească tratament la o unitate medicală competentă.
Arsene este în tratament în Italia la o unitate sanitară teritorială din Bari.
În ianuarie 2025, Parchetul General din România, condus de Alex Florența, a încheiat un memorandum de cooperare cu parchetul din Italia pentru a accelera schimbul de informații și executarea cu eficiență a mandatelor internaționale de arestare.
Ana Birchall, consilierul prezidențial al președintelui interimar Ilie Bolojan, spunea în 2023 că „un ministru al Justiției competent ar informa urgent Consiliul UE și Comisia Europeană despre state precum Italia care refuză predarea fugarilor de sentințele din România”, amintește G4Media.
În 27 martie 2023, Ionel Arsene a fost dat în urmărire internațională. Tot în aceeași zi, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț s-a predat autorităților din orașul italian Bari.
În 13 octombrie 2023, ministrul Justiţiei anunța că la Curtea de Apel din Bari a fost decisă predarea sa autorităţilor din România, iar în noiembrie, la recurs, Curtea de Casaţie din Italia a decis, de asemenea, extrădarea sa în România, iar hotărârea era definitivă.
Cu toate acestea, marți, Secția a VI-a a Curții de Casație a respins recursul procurorului general din Bari împotriva hotărârii Curții de Apel din Bari, care se opusese executării mandatului european de arestare emis de România pe numele lui Ionel Arsene.
Procesul lui Ionel Arsene a durat cel puțin patru ani. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune ce ar fi fost săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat.
Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene a primit de la un martor suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.
Ionel Arsene a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov, în martie 2023, la șase ani și opt luni de închisoare pentru trafic de influență.
Sentința a fost pronunțată în lipsă, pentru că Arsene plecase din țară de câteva săptămâni, iar autoritățile române au emis un mandat european de arestare pe numele său.
Italia este refugiul preferat de condamnații români, în special persoane influente, șefi de instituții sau politicieni: Alina Bica - fosta șefă a Parchetului Anticorupție, Daniel Dragomir - fost ofițer SRI, Darius Vâlcov - fost parlamentar PSD, Sorin Strutinsky - om de afaceri din Constanța, Mario Iorgulescu - fiul președintelui Federației Române de Fotbal. Vâlcov și Arsene și-au deschis chiar și afaceri în Italia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
