Competiția pentru atenție și resurse
La fel ca atacul Hamas asupra Israelului din octombrie 2023, urmat de invazia israeliană în Fâșia Gaza, luptele de acum dintre Israel și Iran, declanșate de un amplu atac israelian pe 13 iunie, abat atenția Occidentului de la invazia rusească în Ucraina într-un moment important.
Noul război din Orientul Mijlociu a survenit tocmai când președintele american Donald Trump lua în considerare impunerea de sancțiuni mult mai aspre împotriva Rusiei. Sancțiunile au fost cerute de Ucraina și sprijinite de mai mulți lideri europeni, care spun că Rusia nu are niciun interes real să încheie un acord de pace și doar trage de timp pentru a-și îmbunătăți poziția pe câmpul de luptă și la masa negocierilor.
Decizii în privința acestor sancțiuni și altor măsuri erau așteptate la summitul G7, care are loc în Canada pe 16-17 iunie, dar conflictul Israel-Iran riscă să împingă chestiunea Ucrainei mai în spate.
Sancțiunile examinate acum au scopul să limiteze mai ales veniturile Rusiei din vânzările de petrol pentru a-i slăbi mașinăria de război. Dar conflictul dintre Israel și Iran a avut ca efect imediat o creștere semnificativă a prețului petrolului, care, dacă se menține, va lucra împotriva Ucrainei și susținătorii săi.
În fine, conflictul din Orientul Mijlociu poate concura cu războiul din Ucraina nu doar pentru atenția, ci și pentru resursele Occidentului: arme, bani și alt tip de sprijin.
Drone și diversiuni
Toate acestea ar putea, așadar, complica situația pentru Ucraina pe front, unde forțele ruse au înregistrat progrese, lent dar sigur și cu mult sânge, în timp ce Rusia ar putea încerca să tragă foloase.
Este chiar ceea ce a scris un analist rus, Ruslan Puhov, în ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta. „În afară de Iran, desigur, cea mai mare pierdere militară și politică în această situație o va suferi, probabil, Ucraina”, a scris Puhov, care este directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor din Moscova.
„Un nou război în Orientul Mijlociu nu doar că va distrage atenția lumii de la [invazia Rusiei în Ucraina], ci, se pare, va duce și la reorientarea completă a SUA către sprijinirea militară a Israelului”, a anticipat Puhov, adăugând că, în plan politic, loviturile israeliene asupra Iranului vor „submina validitatea oricărei critici la adresa acțiunilor militare ruse în Ucraina”.
Este adevărat că Iranul are acum chiar el nevoie de rachetele și dronele pe care le furniza Rusiei. Însă Rusia produce deja pe propriul teritoriu drone iraniene Shahed, dezvoltând, după cum remarca experta Hanna Notte, specializată în Rusia și Orientul Mijlociu, „tot mai multe variații pe baza designului iranian inițial”.
„Cred că impactul asupra Rusiei în Ucraina va fi, în cel mai bun caz, modest”, a scris ea într-o postare pe X pe 14 iunie.
Dincolo de câmpul de luptă
În dimineața zilei de 15 iunie, când Iranul și Israelul își continuau loviturile aeriene reciproce, Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social: „Putem încheia ușor un acord între Iran și Israel și pune capăt acestui conflict sângeros!!!”.
Dar dorința președintelui american de a încheia acest acord ar putea prevala, cel puțin pe moment, în fața încercărilor sale de a-l încheia pe celălalt, privind Ucraina.
Trump promis că va opri războiul din Ucraina „într-o zi-două”, dar au trecut luni de zile de când și-a început mandatul, în luna ianuarie, fără să obțină nimic.
În ultimele săptămâni, președintele american și-a exprimat tot mai des nemulțumirea în legătură cu liderul rus, Vladimir Putin, din cauza refuzului acestuia de a face concesii și a atacurilor rusești asupra civililor.
Dar Trump s-a ferit până acum să impună noi sancțiuni Rusiei. Un termen-limită neoficial de două săptămâni, pe care Trump și-l fixase pentru a evalua dacă Putin negociază cu bună-credință sau doar „ne duce cu zăhărelul”, a expirat de câteva zile.
Acum violențele din Orientul Mijlociu ar putea amâna orice decizie, mai ales dacă Trump se bazează pe Kremlin pentru a media o înțelegere între Israel și Iran sau un acord privind programul nuclear iranian.
Putin, mediatorul?
Putin l-a sunat pe Trump pe 14 iunie, de ziua președintelui american, care s-a declarat mulțumit de telefon.
Trump i-a spus lui Putin că războiul acestuia contra Ucrainei „trebuie să se termine”. Dar convorbirea s-a axat pe conflictul din Orientul Mijlociu, iar Trump a scris pe rețele că Putin „simte, la fel ca mine, că acest război dintre Israel și Iran trebuie să înceteze” și el.
Într-un comunicat al Kremlinului despre convorbire, se spune că Putin și-a exprimat „disponibilitatea de a desfășura eventuale eforturi de mediere”, iar a doua zi Trump a declarat televiziunii americane ABC News că este „deschis ideii” ca Putin să joace rolul de mediator.
Dar rolul poate fi și pozitiv, și negativ: ambiția lui Putin de a fi un actor central în Orientul Mijlociu l-ar putea determina, teoretic, să fie mai constructiv în privința Ucrainei. Dar el ar putea considera și că, un eventual succes ca mediator în conflictul Israel-Iran, i-ar putea întări poziția în negocierile privind Ucraina, unde nu vrea să facă nicio concesie.
Pentru experta Hanna Notte, al doilea răspuns este mai plauzibil. Pentru Putin, a scris ea, „Ucraina rămâne prioritatea”.
analiză publicată pe rferl.org si tradusă de Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
