Membrii CSAT – care s-au reunit luni, pentru prima dată de la alegerea lui Nicușor Dan ca președinte – au analizat situația de pe frontul de război din Ucraina și stadiul negocierilor pentru pace, ambele „din perspectiva implicațiilor pentru România”, a transmis instituția într-un comunicat.
După ședința care a durat mai mult decât de obicei, aproximativ trei ore și jumătate, CSAT a transmis că România „condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat”.
În același timp, CSAT a comunicat că susține eforturile Statelor Unite pentru oprirea războiului din țara vecină.
CSAT a mai precizat că „negocierile (n.r. de pace) nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență”.
Potrivit liderilor politici și militari din CSAT „este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre”.
Totodată, conducerea civilă și militară a țării a discutat la ședința CSAT de luni, 30 iunie, despre „contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile”, potrivit aceleiași surse.
Șeful statului, Nicușor Dan, este președintele CSAT, iar premierul Ilie Bolojan este vicepreședintele forului de securitate.
Printre noii membri ai CSAT se află ministra de Externe, Oana Țoiu, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și ministrul Economiei, Radu Miruță, toți de la Uniunea Salvați România (USR).
Pe de altă parte, în ședința de luni, CSAT a analizat activitatea din 2024 a Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, autoritatea responsabilă inclusiv de securitatea rețelelor și sistemelor informatice.
CSAT spune că „nivelul general al ameninţării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat” în 2024.
A fost anul în care România a anulat în premieră alegerile prezidențiale, în noiembrie/decembrie, după ce membrii CSAT au primit de la serviciile de informații rapoarte privind vicierea procesului electoral, care a debutat pe 26 noiembrie 2024, cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Totodată, membrii CSAT au aprobat, potrivit comunicatului transmis de instituție, forțele armate ale României care pot fi trimise în misiuni externe în 2026.
CSAT nu a comunicat numărul militarilor disponibili în acest scop.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
