Rezoluția ONU face referire la așa-numitul mecanism „snapback” (revenire la starea inițială), prin care sancțiunile suspendate în 2015 ca parte a unui acordului nuclear sunt restabilite automat. Revenirea la sancțiuni este posibilă numai printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate în acest sens.
Dacă situația rămâne neschimbată, sancțiunile impuse Iranului vor fi reintroduse automat de la 28 septembrie 2025.
Decizia vine în contextul în care Franța, Regatul Unit și Germania au solicitat angajamente mai ferme din partea Iranului privind controlul asupra programului său nuclear.
Discuțiile legate de ajungerea la o soluție negociată rămân deschise până la finalul săptămânii viitoare.
Programul nuclear iranian și reintroducerea sancțiunilor sunt legate de acordul JCPOA din 2015, care a fost suspendat de retragerea unilaterală a SUA în 2018. Iranul a încălcat apoi anumite angajamente, îmbogățind uraniu peste limite și restricționând accesul inspectorilor ONU.
JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) a fost semnat oficial pe 14 iulie 2015, când Iranul și grupul P5+1 (China, Franța, Germania, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite) împreună cu Uniunea Europeană au convenit asupra termenilor acordului.
La votul din Consiliul de Securitate, Rusia, China, Pakistan și Algeria au susținut ridicarea sancțiunilor.
Ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani, a declarat că rezultatul votului „slăbește diplomația și riscă consecințe periculoase pentru neproliferare”.
El a adăugat că „ușa diplomației nu este închisă, dar Iranul, nu adversarii săi, va decide cu cine și pe ce bază să negocieze”.
Votul din Consiliul de Securitate vine în condițiile în care Marea Britanie, Franța și Germania (Grupul E3) au inițiat pe 28 august un proces de 30 de zile care să ducă la reimpunerea sancțiunilor ONU împotriva Iranului.
Cele trei țări acuză Teheranul că nu respectă acordul nuclear din 2015, menit să împiedice dezvoltarea armelor nucleare.
Deși a votat împotriva rezoluției, SUA transmite că dorește găsirea unei soluții diplomatice a problemei.
Acordul JCPOA din 2015, semnat de Iran, SUA, Grupul E3, Rusia și China, oferea Teheranului ridicarea sancțiunilor în schimbul restricțiilor asupra programului său nuclear.
În 2018, președinte american Donald Trump a retras SUA din acord, iar Iranul a răspuns prin încălcarea treptată a prevederilor, în special prin îmbogățirea uraniului.
În iunie 2025, Israelul a lansat un atac fără precedent asupra Iranului, vizând situri nucleare și militare, urmat de represalii iraniene cu rachete și drone. SUA s-au alăturat temporar campaniei Israelului.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că, înainte de aceste atacuri, Iranul deținea peste 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru o armă nucleară.
Reimpunerea sancțiunilor ONU ar putea afecta grav economia Iranului prin limitarea accesului la sistemul internațional de plăți și descurajând companiile străine să colaboreze cu Teheranul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
