Pe 30 octombrie 2015, Mihai Grecea era în clubul Colectiv pentru a filma concertul formației Goodbye to Gravity, cu ai cărei membri era prieten.
Era cu camera de filmat în mână atunci când a izbucnit incendiul.
L-a auzit pe Andrei Găluț, solistul trupei Goodbye to Gravity, când a spus: „A luat foc ceva aici. Asta nu era în plan”. S-a întors și chiar a filmat flacăra de pe stâlp.
Mihai Grecea a fost rănit grav în timp ce ieșea din club. A ajuns mai întâi la Spitalul Floreasca, apoi a fost transferat la Spitalul Elias. Aici, diagnosticul a fost de „arsuri pulmonare foarte severe”. Medicii i-au dat 12% șanse de supraviețuire.
Mihai avea 41 de ani la momentul tragediei. A fost în comă indusă aproape o lună de zile. I-a fost conectat un aparat experimental, folosit atunci pentru prima dată în România, prin care sângele era oxigenat fără ajutorul plămânilor grav afectați de arsuri.
Perioada aceea grea s-a mai estompat, spune el, dar nu ai cum să uiți vreodată evenimentele în urma cărora au murit 65 de oameni.
De când s-a refăcut fizic a încercat să ajute cât mai multe persoane cu arsuri. Iar timp de nouă luni, în 2021, a fost consilier în Ministerul Sănătății. A făcut pasul tocmai cu scopul să ajute pacienții.
Când privește la cei zece ani care au trecut de la tragedia de la Colectiv, Mihai Grecea spune că în România s-au produs schimbări, dar există și o dezamăgire că „puterea de a acționa a societății e din ce în ce mai slabă, iar politicienii sunt din ce în ce mai aroganți și nepăsători”.
Pentru comemorarea victimelor după zece ani, Mihai Grecea a avut ideea lansării The Memento Project, un act caritabil dedicat omagierii victimelor de la Colectiv și ale tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu.
Proiectul cuprinde două dintre melodiile emblematice ale trupei Goodbye to Gravity – „The Day We Die” și „The Cage” – filmate în studioul lui.
Mihai Grecea vorbește în interviul pentru Europa Liberă despre procesul de îngrijire a victimelor de la Colectiv, despre faptul că România nu are încă un spital de mari arși, dar și despre ce l-a dezamăgit cel mai mult în ultimii zece ani.
Chiar dacă primul dosar în procesul Colectiv a fost încheiat, pentru Mihai Grecea au rămas niște întrebări fără răspuns cu privire la noaptea de 30 octombrie 2015.
„În primul rând cele legate de intervenție, pentru că de bine, de rău, prima etapă din înțelegerea tragediei în justiție a fost făcută cu dosarul Colectiv”, spune Mihai Grecea.
El așteaptă să fie judecat și al doilea dosar din procesul Colectiv, cel cu privire la intervenția autorităților în cazul victimelor.
Dosarul Colectiv 2 a fost clasat în iunie 2024 de Parchetul General, dar în urma mai multor plângeri din partea supravietuitorilor și a rudelor lor, a fost retrimis în instanță în martie 2025.
„Niciodată dreptate nu se poate face într-un astfel de caz. Dar s-a făcut un fel de justiție. Dreptate nu face nimeni pentru acești răniți și acești decedați, și pentru părinții lor, rudele lor, frații lor”, spune Mihai Grecea în interviul pentru Europa Liberă.
El consideră că e esențial ca acest al doilea dosar să fie judecat nu numai pentru victimele de la Colectiv, ci și pentru alte victime.
„Este esențial pentru România. Atât timp cât nu avem un caz-model, în care factori implicați într-o astfel de tragedie să răspundă într-un fel în fața legii, o să avem sentimentul impunității în rândul oamenilor care iau au decizia în România, în administrativ, politic, chiar și medical”, consideră Mihai Grecea.
Mihai Grecea s-a implicat în această vară în ajutarea Laviniei Vlad, pacienta cu arsuri grave de la Spitalul Floreasca, infectată cu bacterii și ciuperci periculose, și transferată cu greu în Belgia, la insistențele și pe cheltuiala familiei.
„Cazul Laviniei – ce s-a întâmplat cu ea și cu sora ei la Floreasca – este un caz emblematic. La noi, din păcate, lipsește law enforcement-ul. Avem legislația, dar nu îi e frică nimănui de legislația asta”, spune Mihai Grecea.
După Colectiv, a fost adoptat ordinul 476 pe 2016, care a avut ca scop inițial normarea activității de îngrijire a arsurii severe în România și construirea de centre pentru marii arși cu bani de la Banca Mondială.
La zece ani de la Colectiv, România nu a construit încă vreun centru de arși. Trei sunt în construcție în prezent – la Timișoara, la Târgu Mureș și la București (la Spitalul pentru Copii Grigore Alexandrescu).
„Trebuiau să fie patru. Până la urmă au rămas trei, pentru că la unul statul român a considerat că nu merită să-și bată capul – și asta e un eufemism. A renunțat pur și simplu la bani și nu se mai face în București centru de arși pentru adulți”, spune Mihai Grecea.
Este vorba despre proiectul care trebuia să fie făcut la Spitalul Bagdasar-Arseni.
În urma implicării sale în ajutorarea pacienților cu arsuri, Mihai Grecea a aflat că România nu are echipe multidisciplinare care să trateze marii arși, ceea ce va pune sub semnul întrebării funcționarea celor trei spitale atunci când ar urma să fie gata: cel de la Timișoara - până la finalul anului, iar celelalte două anul viitor, conform ministrului Sănătății.
„Știu de la medicii olandezi, care au îngrijit arșii la Colectiv, că o echipă medicală pentru mari arși se formează cam în cinci ani de zile. Noi vom avea un centru de arși superb (la Timișoara), probabil fără specialiști și dacă o să improvizăm o echipă și o să-i punem pe acei oameni să trateze mari arși, indiferent că vor fi plini de bune intenții, vor chinui și vor omorî oameni pentru că nu au cum să facă performanță în așa ceva peste noapte”, argumentează Mihai Grecea.
Supraviețuitorul de la Colectiv spune că vrea să tragă un semnal de alarmă cu privire la medicii care tratează mari arși.
„Trebuie pusă presiune pe Ministerul Sănătății să facă echipe medicale pentru arsură. Aceste centre de arși nu pot funcționa așa. Trebuie să facă angajări, să deschidă posturi, să facă programe de educație medicală pentru echipă nucleu”, spune Mihai Grecea.
„România e o țară în care protejăm infractorii și contravenienții și nu apărăm cetățenii”
În ultimii zece ani, mai afirmă Mihai Grecea, s-au mai schimbat lucrurile din punct de vedere legislativ privind infecțiile nosocomiale din spitale. Dar e nevoie de o lege a malpraxisului.
„Sunt chestiuni care țin de răspunderea civilă a spitalelor și a Ministerului Sănătății dacă apar procese de pe zona aceasta. Nu pot fi procese de malpraxis simple, pentru că noi nu avem o lege de malpraxis”, arată Mihai Grecea.
„La Colectiv, conform concluziilor legiștilor din România, nu s-a murit de infecții, s-a murit de foc, au fost infecții, dar nu se poate stabili legătura de cauzalitate între bacterie și decesul pacientului. E scandalos!”, acuză el.
„Adică actele medicale ale pacienților care au decedat în străinătate atunci, după Colectiv, spun foarte clar că e sepsis. Și cei cei de la București, care sunt singurii care contează în fața justiției din România, vorbim de reprezentanții Institutului Național de Medicină Legală, spun că au fost bacterii, dar nu putem stabili cauzalitatea”, argumentează Mihai Grecea necesitatea unei legi a malpraxisului prin care pacienții să fie despăgubiți repede în caz de greșeală medicală.
După zece ani de la tragedia prin care Mihai Grecea a trecut, împreună cu sute de oameni implicați direct, alături de mii de rude și prieteni, bărbatul spune că observă cum „puterea de a acționa a societății din ce în ce mai mai slabă”.
„Politicienii sunt din ce în ce mai aroganți și nepăsători și, repet, nu se aplică legea.”
„România e o țară în care protejăm infractorii și contravenienții și nu apărăm cetățenii. Și asta e absolut deznădăjduitor! Și trecând printr-o astfel de experiență a unei tragedii de genul ăsta, și uitându-mă în toți anii ăștia cu destul de multă atenție la cauzele răului acestuia, și văzând că nu e suficient de multă coalizare a societății pentru a schimba lucrurile, e dezamăgitor”, concluzionează Mihai Grecea.
30 octombrie 2015 - Cronologia tragediei din Colectiv
Ora 22:00 – Începe concertul trupei Goodbye to Gravity în clubul Colectiv din sectorul 4 al Capitalei. 400 de oameni participă la eveniment.
22:03-22:05 – Sunt lansate artificii interioare în timpul concertului, iar spuma poliuretanică de pe tavan ia foc.
22:05-22:06 – Flăcările se extind rapid în club, iar focul izbucnește pe unul dintre stâlpi, propagându-se la tavan.
22:06-22:07 – Solistul trupei strigă „Hai afară!”, iar oamenii încep să se îndrepte către ieșiri.
22:07-22:08 – Flăcările ajung la tavan și încep să se răspândească rapid, iar șocul și panica cresc.
22:08-22:10 – La intrare, unicul punct de evacuare funcțional, care era printr-un container cu o ușă blocată, se crează busculadă; oamenii cad și se formează un blocaj periculos.
22:10-22:15 – Oamenii încearcă să se evacueze, dar se împiedică și cad, iar focul crește în intensitate.
22:15-22:20 – Flăcările ajung până la marginea ieșirii, iar aerul este plin de fum toxic. Mulți dintre cei care încercau să iasă din club sunt prinși sau căzuți în blocaj.
22:20-22:30 – Încep să sosească primele echipaje de pompieri și ambulanțe, dar intervenția inițială este haotică, iar unele resurse lipsesc sau sunt nefuncționale.
22:30-22:45 – Victimele încep să fie scoase din club; unii răniți primesc îngrijiri, în timp ce numărul victimelor crește.
31 octombrie - începutul lui noiembrie 2015
Mobilizare națională de doliu și proteste de stradă în București și alte orașe față de lipsa de responsabilitate a autorităților. Apar solicitări publice care cer demisia primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, și pentru responsabilizarea Guvernului.
Proteste la Piața Victoriei cu mii de participanți, scandări pentru demisii și schimbări reale. Guvernul Ponta își prezintă demisia.
Noiembrie 2015
O serie de victime mor în spitale din cauza arsurilor și complicațiilor.
Piața Victoriei devine scena unor proteste civice intense în care sunt solicitate reforme serioase în sistemul administrației publice și în gestionarea situațiilor de urgență.
Președintele Klaus Iohannis inițiază consultări cu reprezentanți civici și anunță o serie de măsuri pentru îmbunătățirea siguranței.
Patronii Clubului Colectiv sunt arestați preventiv pe 3 noiembrie, ulterior eliberați.
Numărul morților se ridică la 62.
Decembrie 2015
Mor alți doi răniți de la Colectiv.
2016
După patru luni de luptă, moare a 64 victimă a incendiului din Colectiv la spitalul Floreasca din Capitală. Tânărul de 24 de ani era student la ASE. Cea de-a 65 victimă, neînregistrată oficial a fost iubitul uneia dintre victimele Colectiv care și-a luat viața după un an și nouă luni de la tragedie.
Tot în 2016, procurorii trimit primul dosar în instanță. Condamnările apar abia după opt ani.
Sursa - Raport Insemex(Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antixeplozivă)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
