Cazul a pornit de la o sancțiune aplicată în 2019 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care i-a redus salariul lui Danileț cu 5% timp de două luni.
El a fost sancționat pe motiv că postările sale ar fi afectat imaginea justiției și ar fi încălcat obligația de discreție.
Una dintre postări distribuia un interviu al unui procuror care critica asaltul asupra independenței justiției, însoțit de comentariul lui Danileț: „Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!”.
A doua postare cita articolul 118 din Constituție privind subordonarea Armatei voinței poporului, pe care CSM a interpretat-o ca instigare la revoltă.
În esență, judecătorii CEDO au decis că sancționarea lui Danileț nu a fost justificată nici ca temei legal, nici ca necesitate socială.
„Ingerința în libertatea de exprimare a reclamantului nu s-a bazat pe motive «relevante și suficiente» și nu a răspuns unei «necesități sociale imperioase»”, arată motivarea CEDO.
„Curtea reamintește că judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general. Declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție”, se mai arată în document.
CEDO subliniază că atunci când este vorba despre apărarea democrației și a statului de drept, libertatea de exprimare primește o protecție sporită, chiar și pentru magistrați.
„Niciunul dintre motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declarații ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justițiabilii ar trebui să o aibă în aceasta”, se mai arată în document.
CEDO critică motivarea CSM și a Înaltei Curți, considerând că acestea nu au demonstrat concret în ce măsură postările lui Danileț ar fi dăunat sistemului judiciar și că decizia de sancționare nu s-a bazat pe prejudicii reale, ci pe temeri abstracte.
CEDO mai critică instanțele române pentru că nu au analizat dacă judecățile de valoare ale lui Danileț aveau „o bază factuală” suficientă și nu au examinat contextul real al declarațiilor.
„Curtea are îndoieli cu privire la calitatea și amploarea controlului jurisdicțional efectuat în speță, care nu par să fi fost suficiente”, mai susțin judecătorii CEDO.
Statul român trebuie să plătească lui Danileț aproximativ 9.700 de euro pentru cheltuieli și onorarii.
Decizia CEDO vine într-un context tensionat al justiției românești, marcat de dezbateri privind independența sistemului și sancțiuni disciplinare pentru opiniile magistraților.
Cristi Danileț a activat 25 de ani ca judecător și s-a pensionat în ianuarie 2024 la vârsta de 48 de ani.
El a fost exclus de trei ori din magistratură pentru exprimări publice, dar a câștigat în instanță toate procesele prin care contesta deciziile.
„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. (...) Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei”, a declarat Danileț după aflarea deciziei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
