Judecătorul Cristi Danileț a început să spună public încă de la începutul anilor 2000 ce crede despre problemele din Justiție și modificarea legislației. Era perioada în care România abia se pregătea să adere la Uniunea Europeană.
Magistratul, acum în vârstă de 50 de ani, povestește pentru Europa Liberă că a vorbit liber de fiecare dată când a simțit că Justiția este acaparată cu ajutorul politicienilor.
„Eu am dat primele declarații în anul 2003, pe vremea lui Stănoiu (Rodica Stănoiu, ministra de Justiție din Guvernul Adrian Năstase – n.r.), prin care am criticat politica PSD de acaparare a Justitiei. Am reluat criticile și, până în 2018, am fost lăsat să vorbesc”, spune acum magistratul.
Între ianuarie 2011 și ianuarie 2017, Cristi Danileț a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În ianuarie 2017, Guvernul Sorin Grindeanu a aprobat Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 13, prin care Codul Penal și Codul de Procedură Penală erau modificate în așa fel încât infracțiunea de abuz în serviciu era redefinită.
Actele normative vizau și posibila amnistiere a unor inculpați.
Societatea civilă și alte zeci de mii de români au protestat în stradă față de decizia Guvernului Grindeanu, iar pe 5 februarie 2017, la o săptămână după adoptarea Ordonanței 13, același guvern a anulat actul normativ prin Ordonanța de Urgență numărul 14.
La acel moment, Cristi Danileț a criticat din nou deciziile guvernului legate de Justiție: a acuzat că Ordonanţa de abrogare a OUG 13/2017 conţine un articol care contravine unei decizii a Curţii Constituţionale, potrivit Ziarului Financiar.
Magistratul Cristi Danileț a continuat să fie activ public în reacțiile la acțiunile Guvernului și ale Parlamentului cu privire la mersul Justiției, iar în 2021 Inspecția Judiciară a inițiat o sancțiune displinară împotriva sa.
Danileț susținea atunci că a fost pedepsit pentru postări pe rețele sociale în care arăta cum tunde gardul viu din curtea sa.
Acum, Cristi Danileț mărturisește pentru Europa Liberă că, odată cu guvernarea patronată de Liviu Dragnea, a început să fie cercetat „pentru interviuri în presă, postări în legătură cu profesia pe Facebook, inclusiv pe un grup intern al magistraților și pentru postări personale pe TikTok”.
În 2017, Liviu Dragnea era președinte al Partidului Social Democrat (a deținut funcția între 2015 și 2019) și lider al Camerei Deputaților (a deținut funcția între 2016 și 2019).
În 2017, Dragnea a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție pentru instigare la abuz în serviciu, faptă pentru care a și fost condamnat definitiv în mai 2019, la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.
Judecătorul Cristi Danileț, pensionar din 2024, a fost sancționat însă de mai multe ori după 2021 pentru că ar fi încălcat statutul magistraților. Ultima dată a fost în 2023.
A fost exclus din magistratură de trei ori.
Membrii Secției de judecători a Consiliului Sperior al Magistraturii și ai Inspecției Judiciare i-au imputat judecătorului, printre altele, încălcarea unor puncte ale articolului 99 din legea care impune conduita magistraților.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat la acel moment, potrivit agenției Mediafax, că nu era membru al unui partid, ci al unor organizații guvernamentale care criticaseră modicarea Legilor Justiției de către puterea politică.
Ce i-a reproșat Inspecția Judiciară lui Cristi Danileț în 2022
- Încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii;
- Desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
- Sursa: Agenția Mediafax
„Eu sunt membru în două ONG-uri care au dat comunicate prin care criticau activitatea partidelor de guvernământ, deşi m-am abţinut de la vot în cazul emiterii acelor comunicate, nu le-am semnat, nu le-am difuzat și, cu toate că am arătat că nu CSM e competent să stabilească ce este o formaţiune politică, ci legea, care pune în această categorie doar «partidele politice», «alianţele electorale», «alianţele politice» şi «ONG-urile care reprezintă minorităţi şi candidează la alegeri», ceea ce nu este cazul în speţă”, a explicat la acel moment, magistratul Cristi Dănileţ.
Magistratul a constestat în Justiție sancțiunile dispuse de Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sa și a obținut anularea deciziilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe 24 aprilie 2023, judecătorul Cristi Danileț, anunța pe contul său de Facebook:
„Astăzi, am câştigat şi cel de al treilea dosar făcut de către Inspecţia Judiciară în care am fost sancţionat de CSM cu excluderea din magistratură. S-a constatat de către Curtea Supremă că nu meritam excluderea, ci doar o reducere a salariului. Am fost suspendat din funcţie din data de 13 decembrie 2021 până azi, 24 aprilie 2023. Soluţia de revenirea a mea în magistratură e definitivă”, arăta magistratul.
Magistratul mai spune în declarația pentru Europa Liberă că așa numita „obligație de rezervă” a fost inventată CSM fără ca restricția să fie definită.
„Așa că Inspecția Judiciară și apoi CSM au putut distruge toti liderii din Justiție care au criticat politicile Dragnea și Predoiu, respectiv CSM-ul lui Savonea (Lia Savonea a condus CSM între 2019 și 2023 – n.r.). Eu am fost investigat de zece ori și sancționat de patru ori. Prima sancțiune am contestat-o până la CEDO, care mi-a dat dreptate, dar mi-a blocat evoluția în carieră trei ani”, adaugă Danileț în declarația acordată Europei Libere în decembrie 2025.
Pe lângă pagubele profesionale, din cauza sancțiunilor date de CSM și anulate de instanța supremă, Danileț nu a avut salariu un an și patru luni, mai precizează el.
„Celelalte trei sancțiuni le-am contestat la ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție – n.r.), le-am câștigat, dar m-au convins ca nu mai pot rămâne într-un sistem care îi hărțuiește pe unii magistrați pentru delict de opinie, dar tolerează fără probleme corupția și incompetența altora”, conchide Cristi Danileț.
Cât a fost judecător activ, Cristi Danileț a înființat asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție, iar în iunie 2019, a ajuns vicepreședinte al Inițiativei pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) – România Europeană.
În prezent, Danileț este membru în consiliul director al ICDE, iar organizația VeDem Just promovează – inclusiv în școli – drepturile pe care le au cetățenii români.
Colonelul magistrat Bogdan Pîrlog: Nu ies la pensie chiar dacă aș putea
Colonelul magistrat Bogdan Pîrlog a fost și el subiectul a peste 20 de acțiuni disciplinare deschise împotriva sa în ultimii de ani de Inspecția Judiciară, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General.
Bogdan Pîrlog este unul dintre magistrații care au criticat dur, în 2018, înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
S-a petrecut în timpul Guvernului Dăncilă, după ce atribuțiile Direcției Naționale Anticorupție (DNA) fuseseră diminuate prin lege.
De fapt, magistratul a candidat pentru șefia secției respective, fără succes. Însă a propus în proiectul său de management desființarea forului pe motiv că secția de anchetare a magistraților a fost constituită nelegal.
Colonelul magistrat Bogdan Pîrlog este cel care s-a autosesizat și a deschis un dosar penal în seara zilei protestelor masive de pe 10 august 2018, din Piața Victoriei din București.
Una dintre acțiunile disciplinare a fost pornită după ce Bogdan Pîrlog a deschis această cauză. În august 2018, Pîrlog s-a autosesizat după ce Jandarmeria a reacționat violent împotriva unor manifestanți, cu gaze lacrimogene și bastoane.
Peste 700 de protestatari veniți inclusiv din diaspora să critice intervențiile clasei politice în Justiție au depus plângeri pentru violențele cărora le-au fost victime la protest.
Magistratul Bogdan Pîrlog a criticat ulterior atât preluarea Dosarului 10 august de către alte structuri de parchet, cât și unele dintre modificările operate de clasa politică la legile Justiției.
Într-un interviu acordat Europei Libere, magistratul spunea în martie 2023, după ultimele modificări ale legislației din 2022, că „acele persoane care până la urmă își pun semnătura pe anumite acte normative nu cred că înțeleg ceea ce votează, promulgă și care sunt consecințele actelor pe care le fac”.
Legislația modificată fusese promulgată de președintele României de la acel moment, Klaus Iohannis.
Bogdan Pîrlog vorbea în interviul acordat Europei Libere în calitate de copreședinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție.
Colonelul magistrat Bogdan Pîrlog este prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București.
Are această funcție din ianuarie 2023, iar mandatul său se încheie la finalul acestei luni.
În iulie 2025, procurorul general al României, Alex Florența, a cerut revocarea lui Bogdan Pîrlog din funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București „ca urmare a neregulilor constatate”, „cu privire la modul de exercitare a atribuţiilor manageriale”, după cum se arată într-un raport al Secției pentru procurori a CSM.
Bogdan Pîrlog nu a fost revocat.
În concluziile raportului citit de Europa Liberă se arată că „prim-procurorul militar a dat dovadă de capacitate de organizare, capacitate rapidă de decizie, rezistență la stres, o relativă capacitate de autoperfecționare, capacitate de analiză, sinteză, previziune, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.”
Acum, magistratul acuză într-o declarație pentru Europa Liberă că, în ceea ce privește acțiunile disciplinare dispuse împotriva sa, „s-a mers până la demolare instituțională doar ca să scape de mine”.
Colonelul magistrat Bogdan Pîrlog spune că nu intenționează să iasă la pensie odată cu plecarea din funcția de prim-procuror, deși îndeplinește condițiile necesare.
Pîrlog are aproape 30 de ani de vechime în magistratură, iar între noiembrie 2010 și august 2013 a fost detașat în Afganistan în cadrul misiunii Uniunii Europene a Poliției EUPOL.
Acolo a fost expert UE – Mentor al procurorului general al Afganistanului în domeniul combaterii corupției, potrivit CV-ului magistratului.
Alți magistrați sancționați
Un alt magistrat care și-a câștigat dreptatea la CEDO după ce a fost exclus din Magistratură este judecătoarea Camelia Bogdan.
Magistrata a fost în completul de judecată care, în 2014, l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece de ani închisoare și la plata prejudiciului de 60 de milioane de euro, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.
CSM a suspendat-o din Magistratură pe Bogdan de două ori: prima dată în 2017, a doua oară – în 2018.
Mai întâi, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în februarie 2017 că magistrata a încălcat legislația referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii.
Anterior, Inspecția Judiciară i-a reproșat Cameliei Bogdan că a judecat dosarul lui Dan Voiculescu în timp ce susținea un curs anticorupție pentru funcționari ai Ministerului Agriculturii, instituție care era parte civilă în dosar.
Potrivit CSM, Inspecția Judiciară fusese sesizată de Grupul de Investigatii Politice, condus de Mugur Ciuvică, si de Fundația pentru Apărarea Cetațenilor împotriva Abuzurilor Statului – FACIAS.
Ulterior, Camelia Bogdan a contestat la ICCJ decizia CSM de excludere din magistratură. Înalta Curte i-a dat dreptate judecătoarei.
În aprilie 2018, CSM a suspendat-o, însă, a doua oară pe Camelia Bogdan din magistratură.
De această dată, instituția responsabilă de apărarea reputației și de cariera magistraților i-a imputat Cameliei Bogdan că a preluat un dosar al unui judecător care plecase în concediu. Acest dosar îl viza pe notarul Jean Andrei, condamnat la trei ani cu suspendare în dosarul lui Radu Mazăre și soț al fostei șefe a Tribunalului București, Laura Andrei.
În 2020, judecătoarea Camelia Bogdan a câștigat la CEDO procesul intentat împotriva României pentru suspendarea sa din magistratură.
Curtea Europeană a decis că judecătoarei i-a fost încălcat dreptul la apărare.
CEDO a stabilit că suspendarea dictată de CSM în urma unui raport al Inspecției Judiciare prin care se propunea sancțiunea a fost luată cu încălcarea dreptului judecătoarei de a se apăra, deoarece a intrat în vigoare înainte de avea efectiv posibilitatea de a ataca decizia într-o instanță.
Curtea de la Strasbourg a hotărât ca statul român să îi plătească Cameliei Bogdan despăgubiri de 8.000 de euro, față de 100.000 de euro, cât ceruse.
Mai recent, în decembrie 2022, CSM a decis excluderea din magistratură a altor două judecătoare de la Curtea de Apel București.
Este vorba despre Daniela Panioglu și Alina Guluțanu, ambele menționate și în documentarul publicat de Recorder săptămâna trecută.
La momentul sancționării celor două judecătoare, Europa Liberă a scris că cele două erau renumite „pentru pedepsele aspre pe care le-au pronunțat de-a lungul carierei”.
Pentru excluderea celor două au votat cinci dintre judecătorii care făceau parte la acel moment din Secția pentru judecători a CSM: Lia Savonea, Bogdan Mateescu, Simona Marcu, Narian Budă și Nicoleta Țînț.
Potrivit Recorder, cele două magistrate au fost sancționate cu cea mai dură măsură posibilă pentru că ar fi dezvăluit într-o motivare a unei decizii pe care o luaseră într-un proces că doi procurori constănțeni ar fi încercat să îl ajute pe Lucian Duţă, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, să scape de acuzaţii.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat decizia de excludere din Magistratură a celor două judecătoare.
Între timp, Daniela Panioglu s-a pensionat.
În conferința de presă organizată săptămâna trecută, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a acuzat-o pe Daniela Panioglu că a comis fals în declarații în chestiunea obținerii unor sume de bani pentru chirie.
După această acuzație, Panioglu a declarat la B1 că a cerut decontarea chiriei până la încheierea lucrărilor la un apartament pe care l-a cumpărat nefinisat.
„Am întrebat dacă mi se poate deconta chiria până îmi termin finisajele la apartament, pentru a putea locui în el. Și mi s-a răspuns că da. Și m-am și judecat cu ei. Lia Savonea (președinta Curții de Apel București de la acel moment – n.r.) mi-a blocat decontările pentru că așa a vrut ea, nu pentru că așa spunea legea”, a susținut aceasta la postul de televiziune.
Anterior acuzației președintei Curții de Apel, în luna noiembrie, Panioglu a declarat într-un interviu acordat Presshub.ro, că „în prezent, Justiția se află în cea mai gravă situație de după 1989, mai mult: se află într-o perioadă similară anilor ‘50, când se practicau mascarada judiciară, epurarea profesioniștilor, represiunea, abuzul sistematic, toate în spatele lozincilor mincinoase”.
Potrivit raportului de activitate al CSM pe 2024, 17 magistrați (12 judecători ți 5 procurori) au fost sancționați disciplinar anul trecut.
În mai 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a precizat în decizia din cazul Kövesi împotriva României – prin care România a fost condamnată în procesul intentat de fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție – că potrivit Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, „procurorii ar trebui să aibă dreptul de a participa la discuții publice pe teme de legislație, administrarea justiției și promovarea și protejarea drepturilor omului.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
