Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o conferință de presă susținută la Guvern, că este „foarte posibil ca, în această seară, alimentarea cu apă să fie reluată” chiar dacă „nu se va vedea în toate locuințele imediat” și că responsabilitatea administrării situației este în competența Apelor Române.
„Principală urgență este să reluăm cât mai repede posibil alimentarea cu apă. Sunt agenți economici cu rol important în sistemul de energie, în zona petrolieră, a căror blocare poate crea alte costuri. Împreună cu autoritățile responsabile din Prahova, ANAR, compania de exploatare, am lucrat pentru realimentarea locuințelor oamenilor.
În discuția pe care am avut-o aseară târziu, am convenit ca în această după-amiază să fie convocat comitetul care să aprobe alimentarea cu apă. Foarte posibil în această seară alimentarea cu apă ar putea fi reluată, chiar dacă nu se va vedea în toate locuințele imediat”, a declarat premierul.
El a spus că este nevoie de 72 de ore pentru a garanta că apa este potabilă, pentru că după reluarea furnizării apei aceasta ar putea avea o concentrație mare de nămol.
„Am mandatat reprezentanții ministerelor să susțină alimentarea cât mai rapidă, avertizând cetățenii că nu există garanția că această apă este potabilă. Am mandatat colegii care asigură alimentarea cu apă potabilă ca în zilele următoare să asigure susținerea acelor localități unde este nevoie în vederea alimentării cu apă potabilă, prin Rezervele de Stat”, a mai spue Ilie Bologajn.
El a vorbit și de „lecțiile” care pot fi învățate din criza apei de la Prahova și a criticat acele instituții care nu au capacitatea de a anticipa „ce se poate întâmpla” și care au dovedit lipsă de responsabilitate și sisteme „puțin funcționale”:
La Prahova „este o situație aparte”, spune premierul, și pentru că există mai mulți operatori decât în toate celelalte județe.
„Pe lângă administrația bazinală, au o societate unicat de exploatare a sistemului zonal, care tratează apa și o mai transportă puțin, au doi operatori. Dacă aceste rețele sunt la distanțe foarte apropiate și pot fi interconectate un deficit dintr-o rețea poate fi compensat din surplusul din altă rețea.”
Pentru că în raportul preliminar al ministrului Diana Buzoianu nu era consemnat și cine este responsabil, premierul i-a cerut ca, până la începutul săptămânii viitoare să completeze raportul, pentru ca cel târziu miercuri „să putem spune cu exactitate cine sunt responsabilii”.
„Dacă totuși ai luat niște decizii cu costuri majore, trebuie să răspunzi pentru ele, dar pentru asta trebuie să ai și puțină demnitate”, a spus Bolojan.
Cu privire la eventuale demiteri, el a spus că „astăzi nu avem timp să schimbăm caii în mijlocul apei, dar ulterior va trebui să simplificăm lucrurile și cei care au responsabilitate trebuie să răspundă pentru prejudicii”.
El a spus că „lucrările de acest tip se fac peste tot, aceste baraje au nevoie de întreținere, dar oamenii sunt anunțați din timp, știu ce se întâmplă, nu se trezesc seara că nu mai au apă în locuințe sau nu mai există apă industrială la companii foarte importante”.
Întrebat de jurnaliști cine este totuși vinovat pentru situația de la Paltinu, premierul a spus că răspunderea „ține de zona de competență” a Apelor Române, dar încă nu a stabilit la ce nivel.
„Dacă lucrurile se tratează serios, iei măsuri în prealabil, calculezi riscurile, îi anunți pe toți cei ce ar putea fi afectați și te apuci de lucru. În afară de fuga de răspundere, aruncarea unei răspunderi dintr-o curte în alta, în mod evident cei care au decis să ia aceste măsuri comunicând-le terților că nu sunt riscuri înseamnă totuși o răspundere ce ține de zona de competență a Apelor Române. La ce nivel, vom stabili zilele următoare.”
Ministrul Mediului Diana Buzoianu a spus că nu a fost informată de riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahov și că Exploatare Sistem Zonal Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută „ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”.
Ea a precizat că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie „nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”.
Compania Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, care tratează apa din lacul Paltinu, a anunțat joi că este pregătită din punct de vedere tehnic, fizic și chimic, să livreze apă către operatori și către industrie pentru a fi livrată către populație.
Compania spune că în 72 de ore vor fi analizate rezultatele analizelor microbiologice, pentru ca apa să respecte standardele prevăzute de lege.
Criza de la Barajul Paltinu, care a lăsat 12 localități din Prahova fără apă potabilă și a dus la oprirea parțială a uneia dintre cele mai importante centrale electrice din România, nu a fost un accident inevitabil, ci consecința unui lung șir de erori umane, decizii întârziate și lipsă de coordonare instituțională, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Dumitru Chisăliță, președintele asociației, a declarat pentru Digi24.ro că situația este „100% o eroare umană” și reprezintă un exemplu elocvent al disfuncțiilor sistemice ale instituțiilor românești: „Noi avem un stat care, din păcate, ne îneacă nu în apă sau aluviuni, ci în propriile instituții care se călăresc unele pe altele”, spune specialistul.
Criza apei din judeţul Prahova ridică încă întrebări la aproape o săptămână de când 100.000 de oameni şi importanţi producători industriali şi de energie au rămas fără apă şi la cinci luni de când primele probleme la golirea barajului Paltinu au început să fie sesizate.
Criza de la Paltinu a închis și centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională.
Centrala electrică cu emisii de CO₂ semnificativ reduse faţă de centralele pe cărbune nu mai poate funcționa din cauza lipsei apei, în urma golirii lacului de acumulare de la Paltinu, care a lăsat și 100.000 de oameni din două județe fără alimentare cu apă. Oprirea centralei are loc pe fondul crizei apei cauzate de creșterea turbidității în barajul Paltinu, care furniza apă și pentru platforma industrială.
Cine și de ce e responsabil în alimentarea cu apă în Prahova
Administrația Națională „Apele Române” este o instituție publică coordonată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova - înființată în 2006, cu acționar 100% ANAR, și „este principalul producător de apă potabilă pentru județul Prahova. 84% din apa potabilă este distribuită populației, prin operatori zonali”, după cum scrie pe site-ul ESZ.
„Rolul ei este exclusiv tehnic, de intermediere a volumelor de apă între Barajul Paltinu și operatorul de apă și canalizare al județului, care este Hidro Prahova”, spune Consiliul Județean Prahova.
Hidro Prahova S.A. este singurul operator regional de servicii publice pentru alimentare cu apă din județul Prahova. Acționar majoritar este CJ Prahova (87%) urmat de Consiliul Local Câmpina (6,8%), Consiliul Local Breaza (2,5%) și alte consilii locale din județ.
Marți, pe 2 decembrie, aproximativ 107.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă și menajeră. Ei au primit apă din rezervele de stat: 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată și 150.000 de litri de apă menajeră. Guvernul a suplimentat apoi distribuția apei până la restabilirea alimentării cu apă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
