Câteva sute de români i-au adus miercuri, 6 august, un ultim omagiu fostului președinte al României, Ion Iliescu.
El s-a aflat în fruntea țării într-un prim mandat de doi ani între 22 decembrie 1989 și noiembrie 1992, generat de prăbușirea dictaturii comuniste, urmate de două mandate constituționale: 1992-1996 și 2000-2004.
Constituția din 1991 - prima constituție democratică după ocupația sovietică (1944-1958)și cei 45 de ani de dictatură comunistă - a stabilit că mandatul președintelui României este de patru ani (acum este de cinci ani, grație modificărilor constituționale din 2003). A stabilit, de asemenea, ca pavăză contra autoritarismului și dictaturii, că nicio persoană nu poate fi președinte mai mult de două mandate. Cum însă Ion Iliescu a devenit președinte în toiul Revoluției Române din 1989, a insistat să fie președinte de trei ori.
Miercuri, 6 august, în ajunul înmormântării de mâine, declarată zi de doliu național, foști președinți ai țării, membri ai coaliției de guvernare, reprezentanți ai corpului diplomatic și foști colaboratori au venit în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni și și-au prezentat omagiile în fața catafalcului cu trupul neînsuflețit al fostului președinte.
Foștii președinți ai țării, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, premierul Ilie Bolojan, foștii președinți ai PSD și prim-miniștri Victor Ponta, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu au fost și ei în Sala Unirii pentru a prezenta condoleanțe.
Marele absent a fost actualul președinte Nicușor Dan. Nici predecesorul său, Klaus Iohannis nu a fost prezent.
Începând cu ora 13:00, câteva sute de români i-au adus un ultim omagiu fostului președinte.
Începând cu ora 18:00, accesul în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni pentru publicul larg a fost închis.
După ora 18:00 au venit la catafalcul fostului președinte membrii familiei și colaboratorii săi, iar la ora 19:00 a avut loc o ceremonie religioasă.
Actualizare 16:45
Cartea de doliu a fost închisă după ce au semnat în ea demnitarii și reprezentanții corpului diplomatic acreditat în România, ne spune la fața locului, o membră a staff-ului de protocol de la Palatul Cotroceni. Nu ar mai fi fost lăsată deschisă pentru oamenii obișnuiți.
Actualizare 16:30
Coroanele Guvernului, Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale au fost trimise pe linie instituțională, fără numele celor care le conduc.
Actualizare ora 16:00
Coroana Administrației Prezidențiale a fost depusă în pridvorul bisericii din incinta Palatului Cotroceni, dar fără numele președintelui Nicușor Dan pe panglică.
Actualizare 15:30
Un vârstnic – cel mai probabil născut în același an cu fostul președinte, 1930 – i-a spus oficialului de lângă catafalc că a fost coleg de bancă cu Ion Iliescu vreme de patru ani, dar că nu îl mai văzuse de foarte mulți ani. A venit să-și ia „La Revedere!”.
Actualizare ora 15:00
Susținători ai lui Ion Iliescu îi aduc un ultim omagiu.
Actualizare ora 14:30
Ambasada Rusiei transmite condoleanțe. Într-o postare pe Facebook, Ambasada Rusiei transmite condoleanțe pentru „încetarea din viață a omului de stat român remarcabil, primul Președinte al României, Ion Iliescu, care a adus o contribuție semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România”.
Primul președinte al României a fost dictatorul comunist, Nicolae Ceaușescu, începând din 1977, când a fost înființată funcția de președinte al Republicii Socialiste România. El era însă secretarul general al Partidului Comunist Român și nr. 1 în stat încă din 1965.
Primul șef al Republicii Populare Române (declarată în aceeiași zi cu abdicarea pe care Regele Mihai I a fost șantajat să o semneze, 30 decembrie 1989), a fost șeful de atunci al comuniștilor, oficial al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu Dej.
Titulatura sa era, de asemenea, de secretar general al partidului. Cum însă în comunism, singurul partid care avea dreptul la existență era cel comunist/ muncitoresc, Gheorghiu Dej era conducătorul țării. Inițial, într-o triadă din care făceau parte Ana Pauker și Vasile Luca, ambii dovediți de istorici, ca fiind agenți ai Moscovei.
Ambasada Rusă admite implicit, în comunicatul său, că Ion Iliescu a fost primul președinte al României. Ceilalți doi șefi ai Republicii cu capitala la București au ajuns la vârf cu binecuvântarea Kremlinului, aka Iosif Visarionovici Stalin, când România era ocupată de trupele sovietice, respectiv Leonid Brejnev când soldații Armatei Roșii se retrăseseră, dar coloana vertebrală a țării fusese zdrobită prin teroare și propagandă.
După modelul războiului civil din URSS pentru supunerea popoarelor din fostul imperiu țarist, și în România, liderii legitimi fuseseră fie uciși în închisori, fie în exil, Bisericile anihilate, iar românii de rând fuseseră aduși sub control total: singurul angajator din țară era statul, proprietatea privată fusese redusă sub nivelul unei existențe civilizate, comunicarea și comunicațiile, învățământul, științele și artele erau controlate strict, iar ieșirea din țară imposibilă fără aprobare de la poliția politică: când te aflai în țară, pașapoartele nu stăteau în sertarul de acasă sau în buzunar, ca acum, ci la autorități.
Criticii lui Ion Iliescu ar spune că cel puțin primul mandat al său a primit undă verde tot de la Moscova, dar nici istoricii, nici politologii nu au dovedit acest lucru în trei decenii și jumătate de controverse.
Ion Iliescu, comemorat și la sediul PSD. Era președintele de onoare al partidului. Partidul Social Democrat a anunțat că, la sediul central al formațiunii din București, toate persoanele interesate au posibilitatea să aducă un ultim omagiu primului șef al statului din partea PSD, Ion Iliescu.
Partidul Social Democrat este partidul fondat de Ion Iliescu și alți foști comuniști și membrii ai nomenklaturii comuniste la finele lui ianuarie 1990, folosind numele organismului politic neutru, creat în zilele Revoluției, anume Frontul al Salvării Naționale.
Transformarea FSN - singura putere în stat începând din 22 Decembrie 1989 - în partid politic este considerată de mulți istorici și politiologi, drept un derapaj de la idealurile democratice ale Revoluției spre un regim de tip perestroika, adică spre un comunism cu față umană.
Ulterior, în ultimul mandat de președinte al lui Ion Iliescu (2000-2004), sub președinția la partid a premierului Adrian Năstase, PSD a susținut aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană, iar de la integrarea în UE, partidul face parte din Grupul Socialiștilor Europeni, al doilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
Ion Iliescu a devenit din 2005, când a pierdut șefia formațiunii la care revenise după încheierea mandatului, președinte de onoare al PSD, rol pe care l-a deținut până la moarte, 5 august 2005.
Actualizare ora 13:00
De la ora 13:00 e permis accesul la catafalcul lui Ion Iliescu pentru publicul general, pe la intrarea Leu a Palatului Cotroceni. Persoanele care vor să depună flori și lumânări o vor face într-un spațiu amenajat special în exterior, în parcare.
Nu este permisă intrarea cu flori și lumânări în Palatul Cotroceni, care este protejat și de un filtru de securitate.
La Palatul Cotroceni deja au ajuns oameni care stau la coadă pentru a ajunge la catafalcul fostului președinte.
Fostul președinte Ion Iliescu urmează să fie înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea 3. Surse din Ministerul Apărării Naționale (MApN), citate de Buletin de București, spun că mormântul lui Ion Iliescu va beneficia de pază militară.
Cimitirul Militar Ghencea 3 este considerat obiectiv militar.
Decesul unui președinte în funcție sau al unui fost șef de stat impune funeralii de stat, organizate de Guvern, potrivit legii. Aceste ceremonii includ și onoruri militare.
Legea prevede, de asemenea, că funeralii cu onoruri militare pot fi organizate și pentru președinții și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, precum și pentru prim-miniștrii și foștii prim-miniștri.
Totuși legea nu menționează și paza ulterioară a mormântului.
Actualizare ora 12:45
Reprezentanți ai Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti au ajuns la catafalcul lui Ion Iliescu din Sala Unirii, unde au adus un omagiu.
De asemenea, au venit și reprezentanți ai Corpului Diplomatic francez. Japonia a ales să fie prezentă la nivel mai înalt, chiar prin ambasadorul țării la București.
De asemenea, au adus omagii fostului președinte reprezentanți ai Academiei Române.
Actualizare ora 10:35
Fostul premier Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, secretarul general al PSD, Paul Stănescu și vicepremierul Marian Neacșu și-au prezentat condoleanțele la catafalcul lui Ion Iliescu.
Anterior, și fostul premier Victor Ponta a ajuns la Palatul Cotroceni, unde i-a adus un ultim omagiu fostului șef de stat Ion Iliescu. Acesta a fost însoțit de Mădălin Voicu. Victor Ponta a transmis „condoleanțe, pentru un om pe care eu l-am apreciat”.
Actualizare ora 10:20
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a ajuns la Cotroceni pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Iliescu.
Președintele care a proclamat regimul comunist din România drept „ilegitim și criminal” și care a cerut iertare victimelor în numele statului român liber în ședința solemnă a Parlamentului din 18 decembrie 2006, a decis să salute militar, ca fost comandant de navă.
Gestul solemn și disciplinat al salutului militar, cu mâna întinsă spre tâmpla dreaptă s-a terminat însă printr-o mișcare care a transmis non-verbal: „Ducă-se!”
Actualizare ora 9:40
Premierul Ilie Bolojan a ajuns la Cotroceni.
Este însoțit de ministrul Sănătății (PSD), Alexandru Rogobete, ministrul de Interne (PNL), Cătălin Predoiu, și ministrul Muncii (PSD), Florin Manole.
Exact în această formulă, premierul și cei trei miniștri au pășit spre catafalc și au păstrat câteva clipe de tăcere.
Miniștrii USR au anunțat că în semn de respect pentru victimele Revoluției din 1989 și a Mineriadelor, nu iau parte la funeralii, în niciun fel.
În fața bisericii de la Cotroceni au fost depuse anterior coroane din partea Guvernului și a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaților și Senat.
De asemenea, fostul președinte Emil Constantinescu (1996-2000) a ajuns la Palatul Cotroceni. I-a adus un ultim omagiu lui Ion Iliescu, într-o postură sobră.
***
Guvernul României a decis ca ziua de 7 august 2025 să fie declarată zi de doliu național în memoria fostului președinte.
Ion Iliescu, primul președinte al României post-comuniste, a murit la vârsta de 95 de ani, după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și internat la Spitalul „Agrippa Ionescu” în urmă cu aproape două luni.
Ion Iliescu, fost președinte al României în perioadele 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, a avut un rol central în schimbarea de regim din 1989, Mineriada din 1990 și a fost primul președinte ales după Revoluția din 1989.
Guvernul a precizat că în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă. Aceeași obligație se aplică sediilor partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ, instituțiilor de cultură, misiunilor diplomatice ale României, punctelor de trecere a frontierei, aeroporturilor, porturilor, gărilor, autogărilor, precum și navelor și ambarcațiunilor sub pavilion românesc.
Uniunea Salvați România (USR), a anunțat că, din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, a propus în ședința de guvern să nu fie declarată zi de doliu național. Cu toate acestea, USR a luat act de decizia Guvernului, dar reprezentanții săi nu vor participa la funeralii.
Programul funeraliilor de stat
Miercuri, 6 august 2025
- 08:30: Cortegiul funerar pleacă de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni, urmând traseul: Strada Arhitect Mincu – Bulevardul Kiseleff – Piața Victoriei – Bulevardul Lascăr Catargiu – Piața Romană – Piața Universității – Bulevardul Regina Elisabeta – Bulevardul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Gheorghe Marinescu.
- 09:00: Cortegiul funerar ajunge în curtea Palatului Cotroceni pe la Poarta Marinescu, unde Garda de Onoare a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” a prezentat onorul.
- 09:08: Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu e depus pe catafalc în Sala Unirii.
- 09:10: Militarii intră în Gardă de Onoare la catafalc.
- 09:15: Are loc un scurt moment religios.
- 09:30–12:30: Înalți oficiali, inclusiv premierul Ilie Bolojan, prezintă condoleanțe și semnează în Cartea de Condoleanțe amplasată în Salonul Florilor.
- 13:00–18:00: Accesul publicului e permis pentru prezentarea condoleanțelor. Intrarea se face pe la Intrarea Registratură din Bulevardul Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieșirea pe la Poarta Muzeu din Șoseaua Cotroceni. Cetățenii au putut depune flori sau lumânări în spațiul special amenajat din parcarea Administrației Prezidențiale din Bulevardul Geniului. Accesul nu a fost permis copiilor sub 14 ani.
- 18:30: Foști colaboratori și apropiați ai fostului președinte prezintă condoleanțe.
- 19:00: Oficierea Slujbei Stâlpilor.
- 20:00: Încheierea procesiunii.
Joi, 7 august 2025 – Zi de doliu național
- 09:00–09:50: Sosirea invitaților.
- 10:00: Scurt moment religios.
- 10:10: Ceremonia Gărzii la catafalc.
- 10:15: Moment de reculegere.
- 10:16: Ridicarea sicriului de pe catafalc și purtarea lui spre ieșirea oficială din Palatul Cotroceni, pe traseul Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină. La Copertină se prezintă onorul militar și se trag clopotele Bisericii Cotroceni a fost tras.
- 10:20: Cortegiul funerar pleacă către Biserica Cotroceni.
- 10:30–11:30: Slujba religioasă de înmormântare e oficiată la Biserica Cotroceni.
- 11:15: Garda de Onoare intră pe Platoul Marinescu.
- 11:35: Cortegiul funerar părăsește Palatul Cotroceni, urmând traseul Biserica Cotroceni – Poarta Marinescu.
- 11:40: Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă ultimul onor pe Platoul Marinescu, incluzând înclinarea drapelului și intonarea Imnului Național al României. Cortegiul trece prin fața Gărzii.
Traseul cortegiului: Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
